Ma ite bolet nàrrere “isulare unu virus”? Sos datos de su virus ant a agiudare a assetiare sos mètodos chi esistint pro agatare prus a lestru unu vatzinu

Passu de importu in sa chirca de su coronavirus. S’Istitutu Spallanzani de Roma at isuladu su cepu de su ‘2019-nCoV’, comente ant giai fatu Austràlia, Usa e Tzina. S’Itàlia est duncas su primu tzentru europeu a segudare custu risultadu.

Su virus (chi at giai fatu prus de 360 mortos) est istadu isoladu de s’Istitutu Natzionale Maladias Infetivas “Lazzaro Spallanzani”.

Su de àere isuladu su virus signìficat tènnere s’oportunidade de ddu pòdere istudiare e cumprèndere aici comente fàghere pro firmare sa difusione sua.

S’isulamentu virale permitit de fàghere un’istrutura de su virus pro ddu cunfrontare cun sos cepos giai isulados in Tzina e a foras de sa Tzina, pro valutare ci ddoe sunt mudaduras. S’isulamentu de su virus podet agiudare a pònnere a puntu sos mètodos diagnòsticos, provare cantu sunt profetosas is molèculas antivirales connotas e cunsentire s’isvilupu de istrategias terapèuticas.

Primas rigas de s’istrutura de su coronavirus ‘2019-nCoV’:

attaaaggtt tataccttcc caggtaacaa accaaccaac tttcgatctc ttgtagatct
gttctctaaa cgaactttaa aatctgtgtg gctgtcactc ggctgcatgc ttagtgcact
ttctgcaggc tgcttacggt ttcgtccgtg ttgcagccga tcatcagcac atctaggttt
cgtccgggtg tgaccgaaag gtaagatgga gagccttgtc cctggtttca acgagaaaac
acacgtccaa ctcagtttgc ctgttttaca ggttcgcgac gtgctcgtac gtggctttgg
agactccgtg gaggaggtct tatcagaggc acgtcaacat cttaaagatg gcacttgtgg

Poite tocat a isulare su virus? Pro agatare prus a lestru unu vatzinu

Comente ant ispiegadu sos ricercadores, sa disponibilidade de sos datos de su virus ant a cunsentire “de assetiare sos mètodos chi esistint e pro ndi agatare àteros”.

Tènnere a disponimentu su virus in unu sistema de coltura permitit de proare meighinas in vitro e de fàghere istùdios de patogenesi (est a nàrrere sos mecanismos de replicatzione). Cando sos istudiosos iscoberint sos virus noos, su materiale pro partire est pròpiu su virus, pro ite bolet nàrrere a tènnere unu trastu pro fàghere diàgnosi fatas cun critèriu e pònnere a sa proa ‘sierologicos’ chi àncora non b’ant.

Cun su campione in laboratòriu podimos pònnere a verìfica cantu sas meighinas sunt profetosas a firmare sa crèschida de su virus. Istudiende s’evolutzione sua, amus a cumprèndere su tassu de mudadura de su virus.

“A pustis de àere donadu unu vatzinu isperimentale a sa persona – ispiegant sos espertos – podimus pigare su sàmbene pro ddu pònnere a cuntatu cun su virus biu, pro bìdere si b’at sa risposta de sos anticorpos. Si otenimus resultados, at a bòlere nàrrere chi semus in una bona pista”.

T'est pràghidu s'artìculu? Connosches bene s'argumentu e boles iscrìere carchi cosa pro megiorare s'informatzione? Iscrie·nos una lìtera a redatzione@istorias.it.