Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

“Bentu” est in gara pro sa de 68 editziones de sos David de Donatello

Sunt essidas sas nominatziones de s’’Acadèmia de su Tzìnema Italianu pro sos David de Donatello, lòmpidu a sa de 68 editziones.

Salvatore Mereu est candidadu cun sa pellìcula “Bentu”. Pro su regista dorgalesu, binchidore in su 2003 de su prèmiu comente mègius regista esordiente cun su film “Ballo a tre passi”, est sa de tres candidaduras, a pustus de cussa de su 2008 cun Sonetaula e cun Assandira in su 2021.

Su David de Donatello est unu de sos reconnoschimentos prus importantes de su tzìnema italianu, chi si podet paragonare a su prèmiu Oscar. Èssere tra sas chimbe categorias est unu bàntidu mannu. Su 10 de maju b’at a èssere sa serada de s’intrega de sos prèmios.

Prodùidu dae sa sotziedade nugoresa Via Col Vento, “Bentu” fiat istadu cuncordadu pro sos istudiantes de s’Universidade de Casteddu chi deviant sighire pro unu cursu de regia e iscenegiadura. Sa pellìcula analizat su raportu intre sas generatziones e sa natura. Ambientadu in sa metade de su Noighentos, allegat de unu massaju betzu de Seddori chi isetat su bentu pro ispagiare.

Su film, ispiradu a su contu de Antonio Cossu, cuncordadu paris cun sos istudiantes de s’Universidade de Casteddu, est istadu realizadu cun pagu dinari e sena distribudores mannos. “Su chi mi donat orgòlliu- at naradu a s’Ansa su regista Mereu- est su de bìdere una produtzione pitica comente Via Col Vento, candidada a unu prèmiu prestigiosu che a custu. Sa pellìcula donat onore fintzas a s’atore protagonista, Peppeddu Cuccu, chi at fatu de totu pro lòmpere a s’acabbu de sas ripresas, mancari non s’intènderet bene”.

Sa tzerimònia de intrega de sos David de Donatello, presentada torra dae Carlo Conti paris cun s’atoressa Matilde Gioli, at a èssere trasmìtida in direta dae Rai 1 su 10 de maju 2023 in sa prima serada.

De lèghere

Atualidade

Inauguradu su logu in ue sas carreras de Roma e de Gramsci s’aunint conca a su bighinadu de ‘Untana

Cultura

Mèrcuris 4 de nadale a is sete de merie in su Teatru Adrianu de Casteddu sa finale de su prèmiu tzinematogràficu Kentzeboghes intregadu a...

Cultura

Otieri archìviat sa de sessantaghimbe editziones de su Prèmiu omònimu de literadura sarda cun una grandu tzerimònia de premiatzione de sos autores. Sa manifestatzione...

Atualidade

Su traballu movet dae s’òpera omònima de Maria Michela Deriu