Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Sa Sardigna in bitzicleta: su progetu de 2.700 pro fàghere su giru de s’Ìsula

Unu percursu turisticu pro bìdere sa bellesa de sa Sardigna subra duas rodas. Sa Regione sarda atzellerat pro realizare sa “Ciclovia della Sardegna”, su progetu chi previdet unu percursu de 2.700 chilòmetros chi at a dèpere ligare sos portos, sos aeroportos e sas tzitades de s’ìsula cun sos tzentros turìsticos e de s’internu.

S’assessoradu a sos Traballos pùblicos de sa Regione at dadu incàrrigu a s’Arst pro sos primos interventos. Su primu, de 16 milliones, pertocat s’itineràriu Casteddu- Su Masu-Barùmini, sos tretos Casteddu-Su Masu e su tretu Samassi-Barùmini. Su segundu, de 33 milliones chi arribbant dae su pranu Pnrr, pertocat imbetzes s’itineràriu Barùmini-Terrarba-Bosa, longu 120 chilòmetros.

Su progetu, at ispiegadu s’assessore Aldo Salaris, “punnat a fàghere de sa mobilidade in bitzicleta una forma de trasportu sustenìbile. Unu resurtadu a su cale puntamus e chi cunsideremus istratègicu de cròmpere”.

Sa tzicluvia, chi in su percursu suo at a tocare 152 tra biddas e tzitades, est divìdidu intre 19 tretos: su primu batit a sa tzitade de S’Alighera cun su percursu chi impreat su collegamentu ferroviàriu chi giai esistit. Dae S’Alighera cumentzat sa tzicluvia chi sighit sas costas de s’ìsula dae nord-ovest a su sud-est finas a Casteddu colende puru in Portu Turre, Casteddu Sardu, Lungone, Altzaghena, Terranoa, Thiniscole, Tortuelie e Crabonaxa.

Dae sa tzitade de Casteddu, su percursu de sa tzicluvia torrat a artziare conca a Barùmini, Aristanis e Tharros, e sighit longu sa costa otzidentale finas a arribbare in Bosa pro posca torrare a su territòriu prus internu de Macumere. Cursende unu tretu abbandonadu de sa ferrovia crompet Otieri e sighit finas a Tàtari.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Cultura

Si podet fàghere arte e tzìnema fintzas impreende unu telefoneddu. In su mundu nche sunt medas festival de tzìnema chi promovent pellìculas realizadas gràtzias...

Atualidade

Prus de 18 mìgias sardos ant lassadu s’Ìsula in sos ùrtimos tres annos. Una comunidade manna comente a su comunu de Pauli, comente sa...

Cultura

Si narat “La tua memoria è la nostra memoria”, su progetu aparitzadu dae su Comunu de Boruta chi punnat a sa realizatzione de un’archìviu...

Atualidade

Sa Sardigna est unu logu galu pagu connòschidu dae sos turistas. Belle su 80% de sos turistas chi arribbat in s’ìsula, difatis, bìsitat isceti su 10% de...