Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Sa Sardigna in bitzicleta: su progetu de 2.700 pro fàghere su giru de s’Ìsula

Unu percursu turisticu pro bìdere sa bellesa de sa Sardigna subra duas rodas. Sa Regione sarda atzellerat pro realizare sa “Ciclovia della Sardegna”, su progetu chi previdet unu percursu de 2.700 chilòmetros chi at a dèpere ligare sos portos, sos aeroportos e sas tzitades de s’ìsula cun sos tzentros turìsticos e de s’internu.

S’assessoradu a sos Traballos pùblicos de sa Regione at dadu incàrrigu a s’Arst pro sos primos interventos. Su primu, de 16 milliones, pertocat s’itineràriu Casteddu- Su Masu-Barùmini, sos tretos Casteddu-Su Masu e su tretu Samassi-Barùmini. Su segundu, de 33 milliones chi arribbant dae su pranu Pnrr, pertocat imbetzes s’itineràriu Barùmini-Terrarba-Bosa, longu 120 chilòmetros.

Su progetu, at ispiegadu s’assessore Aldo Salaris, “punnat a fàghere de sa mobilidade in bitzicleta una forma de trasportu sustenìbile. Unu resurtadu a su cale puntamus e chi cunsideremus istratègicu de cròmpere”.

Sa tzicluvia, chi in su percursu suo at a tocare 152 tra biddas e tzitades, est divìdidu intre 19 tretos: su primu batit a sa tzitade de S’Alighera cun su percursu chi impreat su collegamentu ferroviàriu chi giai esistit. Dae S’Alighera cumentzat sa tzicluvia chi sighit sas costas de s’ìsula dae nord-ovest a su sud-est finas a Casteddu colende puru in Portu Turre, Casteddu Sardu, Lungone, Altzaghena, Terranoa, Thiniscole, Tortuelie e Crabonaxa.

Dae sa tzitade de Casteddu, su percursu de sa tzicluvia torrat a artziare conca a Barùmini, Aristanis e Tharros, e sighit longu sa costa otzidentale finas a arribbare in Bosa pro posca torrare a su territòriu prus internu de Macumere. Cursende unu tretu abbandonadu de sa ferrovia crompet Otieri e sighit finas a Tàtari.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...