Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Iscientzia&Tecnologia

Energia e calore dae su prùere de sa Luna

Dae su prùere de sa Luna si diat pòdere prodùere energia e calore? Est su chi est chirchende de fàghere un’iscuadra formada dae istudiosos de Universidade de Casteddu, Cunsòrtziu interuniversitàriu natzionale pro s’iscièntzia e tecnologia de sos materiales (Instm), Istitutu natzionale de astrofìsica (Inaf) e Istitutu natzionale de òtica (Cnr).

Cando s’allegat de permanèntzias longas in sa Luna o in Marte, su de pònnere in contu est sa disponibilidade de energia, siat pro sas esploratziones ispatziales umanas, siat pro cuddas afidadas a robot. Pro custu motivu s’iscuadra de chirca ghiada dae sos professores de s’Universidade de Casteddu, sunt pensende de bogare energia dae sa regolite lunare. S’istùdiu est istadu publicadu dae s’importante rivista internatzionale “Acta Astronautica”.

Sa truma de istudiosos de sa cale faghent parte is professores Giacomo Cao, Roberta Licheri e Roberto Orrù in collaborazione cun Instm, Inaf e Cnr, est chirchende de cumprèndere si siat possìbile isfrutare sas risursas disponìbiles suta de sos corpos tzelestes e sa realizatzione de mètodos innovativos e sustenìbiles pro arrimare su calore e sa generare eletritzidade deretamente in loco. A su tzentru de su traballu b’est s’anàlisi de sas caraterìsticas e de sas potentzialidades de unu materiale capatzu de simulare sa regolite lunare e sas propiedades suas de ammuntonare calore e energia solare.

“A in antis de pòdere colonizare o de abbarrare pro meda tempus in corpos tzelestes comente sa Luna, Marte o asteròides, est a valutare sas possibilidades ofertas dae sas risursas naturales disponìbiles- ispiegant Licheri, Orrù e Cao -. Su bisòngiu primàriu est sena duda cussu energèticu, pro custu est pretzisu a agatare solutziones tecnològicas adeguadas”.


S’Universidade de Casteddu in sos annos at assentadu medas brevetos internatzionales pro materiales innovativos e tecnologias noas destinadas a s’esploratzione umana de s’ispàtziu, e est in s’avanguàrdia in custas chircas: dae su 2003 sa truma ghiada dae Giacomo Cao traballat cun su machinàriu Spark plasma sintering (Sps), unu de sos chimbe disponìbiles in Itàlia batidu dae su Giapone.

“Sa regolite est su pìgiu chi coberit sa luna. Ma- ispiegant sos ricercadores- s’agatat fintzas in àteros corpos tzelestes e est formada dae bucones e canteddos chi su nche sunt formados in su tempus gràtzias a sa ruta de sos meteorites in sa terra”.

Totus immoe allegant de sa potentzialidade de custu pruireddu, difatis, comente cumprovadu dae sos istùdios giutos dae sos tzentros de chirca de mesu mundu, at a pòdere èssere isfrutadu pro frunire siat s’ossìgenu ùtile a sa permanèntzia de sos astronàutas in sa base ispatziale, siat su materiale chi at a serbire pro su fàbricu suo. Segundu sas istimas de sa Nasa, sa regolite diat bàlere dae 15.000 a 25.000 dòllaros, pro bucones chi andant dae 50 gramos a mesu chilu.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Atualidade

Est cosa nòdida, a pitzu de sos sardos esistint maicantos istereòripos e logos comunos. Medas faghent a rìere, àteros, sos prus malos, ponent fele,...

Cultura

Su tzìnema de s’Àsia arribat in Sardigna cun una seletzione de in prus de 20 film tra anteprimas italianas e europeas. Dae su 7...

Cultura

Cumentzat dae su Queensland su biàgiu chi at a batire sa rassegna de Visioni Sarde in totu su mundu. Est de importu chi movat dae s’Austràlia una rassegna destinada a promòvere su giòvanu...

Cultura

S’est concruida martis su 21 de onniasantu in sa tzitade belga de Gand sa premiatzione de su Brussels Beer Challenge, unu de sos cuncursos...