Un’istùdiu fatu dae un’iscuadra de chircadores diat àere dimustradu ca pro curare sa talassemia, unu maladia chi corpit medas sardos, si podet puru impreare una terapia gènica, est a nàrrere atzentrada a pitzus de is genes. Cun custu acostamentu s’anemia pròpia de is talassèmicos (chi cumportat s’ismenguamentu de sa proteina de s’emoglobina) benit curreta cun unu gene de sa globina fetale (un’àtera proteina) chi est presente dae sa nàschida in su fedu de is persones, ma chi de norma iscumparet a pustis.
A ghiare custa chirca ùnica in s’Itàlia e segunda in totu su mundu, est s’iscuadra de Paolo Moi, diretore de sa Clìnica pediàtrica de s’Universidade de Casteddu, chi at traballadu paris cun s’istudiosa Maura Mingoia. Is resurtados sunt istados publicados in sa rivista British journal of Haematology, una publicatzione de grandu importu iscientìficu. Sa truma de s’Ateneu s’est mòvida in is rastas lassadas dae Antonio Cao, mèigu a su cale est istadu intregadu s’ispidale Microcitèmicu de Casteddu pro is istùdios suos in su campu de sa talassemia, e Renzo Galanello.
S’ispidale Microcitemico.
Moi narat de àere cumprèndidu su balore de s’emoglobina fetale cando at connotu su casu de una pipia sarda malàida de beta-talassemia dae sa nàschida: “Non teniat mancu unu sìntomu de anemia, custu gràtzias a un’àteru difetu genèticu chi ddi permitiat de tènnere ativu su gene de s’emoglobina fetale eredadu cun sa talassemia”.
A pustis de custu acadessimentu, notadu isceti in custa pipia, is chircadores sardos ant fatu un’esperimentu connotu comente ‘editing genòmicu’ gràtzias a su cale sunt resèssidos a asseliare su disperfetu: “Est una tècnica noa chi permitit de currègere su difetu iscritu in su Dna a sa matessi manera de unu curretore chi acontzat unu testu iscritu – narat Moi -. Aici amus produidu in is tzèllulas istaminales de is talassèmicos unu difetu de su gene de sa globina fetale aguale a cussu chi aiat curadu sempermai sa pipia sarda. Est acontèssidu ca is tzèllulas mudadas ant ismanniadu sa produtzione de globina fetale aberende s’istrada a una possìbile cura de sa maladia chi si diat pòdere otènnere introduende custas tzèllulas mudadas”. S’aberit aici un’àndala noa pro curare custu male chi dae semper corpit meda gente in Sardigna.
Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22
