Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Atropamentu e tortura in galera. Sa garante de sos presoneris pedit una valutatzione de su Comitadu europeu

Mentovadu finamentas su Tzentru de permanèntzia e rimpàtriu (Cpr) de Macumere, cun 18 meses sena reatos

Foto tirada dae Brett Sayles e pigada dae Pexels.com

B’at una sentèntzia, sa CEDU Torreggiani contra a s’Itàlia de s’8 de ghennàrgiu de 11 annos a como, de su 2013. Pro mèdiu de custa, sa Corte europea de sos deretos de s’òmine aiat istabilidu un’àtera data, sa de su 28 de maju de s’annu a pustis, de su 2014. Intro de tando s’Itàlia deviat risòlvere su problema «istruturale e sistèmicu» de su nùmeru prus chi non mannu de sa populatzione cartzerària e atransare «sena istentu» sa proibitzione de sa tortura e de sos tratamentos inumanos. Ma b’at carchi cosa chi non torrat.

A su puntu chi a sa garante de sos presoneris in Sardigna, Irene Testa, l’est tocadu a iscrìere a su presidente de su Comitadu pro sa preventzione de sa tortura de su Cussìgiu de Europa Alan Mitchell. «Esertzitende sas funtziones meas apo averiguadu de continu sas cunditziones de atropamentu de sas presones italianas chi contribuint, in peus, a sas cunditziones de sos detenutos chi giai sunt difìtziles». Testa at annantu chi «su comitadu europeu, gràtzias a sas funtziones istitutzionales suas a s’esperièntzia fata in custos annos de atividade, at orientadu sos istados in sa caminera de leare pro mudadas virtudosas». Pro custu «dia chèrrere chi vàlutet si sas cunditziones in sas istruturas italianas e sardas sunt istruturales e sistèmicas».

Mentovadu finamentas su Tzentru de permanèntzia e rimpàtriu (Cpr) de Macumere chi, finas a su 2014 fiat una domo tzircundariale cun una de duas setziones riservada a sos chi etichetaiant comente “terroristas islàmicos”. «In cussu logu b’at unu muntone de crititzidades. In cue b’at gente chi non bi devet istare in unu Cpr. In 38 sunt e luego su nùmeru at a raddopiare, su personale est pagu, sas atividades sunt a pagu a pagu e totu est lassadu a sa voluntade bona de chie bi traballat. S’aumentu de su perìodu de permanèntzia finas a 18 meses pro gente chi no at cummìtidu reatu perunu, e chi istat peus chi no in galera, non si podet bajulare».

A sos chi istant in Macumere no lis faghent impreare nemmancu su telefoneddu ma unu telèfonu a ischedas ebbia, cun totu sas dificultades chi podimus immaginare.


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Cultura

S’Ars Artium Editrice e s’Assòtziu “Forma e Materia” annùntziant s’inghitzu de sa de chimbe editziones de su cuncursu literàriu “Faraglioni d’Ogliastra”, chi tenet sa...

Atualidade

In Putzu Idu Assemblea Natzionale Sarda at organizadu sa prima letzione de Yoga in limba. Cantas bias s’intendet nàrrere: “Su sardu non faghet a...

Cultura

Sighit mèrcuris su 17 in Lodine e giòbia su 18 de trìulas in Urtei (a pustis de s’esòrdiu de Iscanu e de sa segunda...

Cultura

Unu documentàriu subra de sa pratza IV Novembre e unu videoclip cun su tìtulu “Ombre sull’asfalto”. Sunt sos progetos finales de sos laboratòrios Kuntralab...