Non fiat su primu de maju. Non nche fiat sa gente, su sonu de is launeddas, is colores, is grupos de is biddas cun òmines e fèminas bestidas a festa. Isceti su santu, inlutadu e in pitzu a una vetura militare, acumpangiadu dae una truma de politzia e carabineris comente chi èsseret calicuna persone de amparare. S’ùrtima de 364 festas de Sant’Efis no est istada una festa ma isceti una promissa chi sa tzitade de Casteddu e sa Sardigna etotu depiant fàghere, comente est istadu ogna annu dae su 1657.
S’istàtua de Sant’Efis est essida dae sa crèsia chi tenet su nùmene suo in su bighinadu de Stampaxi, in Casteddu, domìniga su 3 de maju a is noe e mesu. Cuncordadu a pitzus de unu camioneta de sa Rughe Ruja, in intro de un’iscàtula de plexiglass, at fatu su caminu finas a Nora, su logu in ue segundu sa traditzione dd’aiant mortu e fiat divènnidu màrtire, colende sa ruga de Azuni, s’arborada Carlo Felice, sa ruga de Roma, s’arborada de La Plaja, e s’istrada istatale 195. In totu custu caminu grupos de persones sunt essidos dae domo renessende a ddu bìdere.
In sa crèsia pitica de Nora dd’ant fatu una missa a pustis de sa cale su bultu at fatu su caminu a s’imbesse. Aici est arribadu a Casteddu cando fiat sa una de merie. Inoghe, in sa crèsia sua, tres paràulas ant decraradu acumprida sa promissa ocannu puru: “Atrus annus mellus”.
Aici s’est concruida un’editzione chi at a intrare in s’istòria pro more de su Coronavirus, comente a cussa de su 1943 cando Sant’Efis fiat istadu festadu in una tzitade arrogada dae is bombas. Comente in cussa ocasione sa gente fiat trista e sa pregunta de is fideles a su santu est istada de nche fàghere colare custu tempus lègiu e impestadu.
Inoghe is fotografias fatas dae s’ufìtziu imprenta de sa Regione Sardigna.
L.M.