Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Chie fiat Eleonora de Arborea e pro ite est importante pro s’istòria sarda

Pro su cuntestu in cale si fiat mòvida, su destinu e s’importu de sos seberos suos, fatos in autonomia de atzione, sa figura de Eleonora de Arborea s’agatat a metade intre s’istòria e sa legenda. Rapresentat difatis, pro sos sardos, una de sos printzipales personàgios de s’istòria de s’ìsula e grandu fèmina de su medioevu italianu.

Eleonora est cunsiderada “sa fèmina chi aiat dadu sa vida pro amore de sa terra sua, fèmina fiera e bella meda”. In sa segunda metade de su sèculu XIV fiat devènnida giudichessa de Arborea e si fiat postu s’obietivu de unire s’ìsula intrea, a su tempus partzida in bator partes, suta de un’ùnicu domìniu, cantzellende su vassallàgiu de sa Corona aragonesa. Sa Sardigna, in prus, est depidora sua de una carta legislativa, sa Carta de Logu, de artu valore polìticu, tantu de èssere abarrada in vigore finas a su 1827, cando fiat bènnida sostituida dae su Còdighe Felicianu.

In su 1383, s’assassenu de su frade Ugone III aiat postu su problema de s’eletzione de unu giùighe nou. Eleonora s’at a impignare pro chi a su guvernu de Arborea esseret elègidu Federico, su fìgiu mannu, pregontende deretu a Pedru IV de Aragona.

Ma, a pustis de una tratativa manna e sena risultados, Eleonora si fiat autoproclamada giudichessa de Arborea, sighende su deretu antigu règiu sardu, segundu cale a sas fèminas fiat cunsentidu sutzèdere a su babbu o a su frade. Si fiat numenadu reghente pro su fìgiu minore Federico, chi aiat resèssidu a fàghere elègere giùighe in s’assemblea de sa Corona de logu. Custu gestu fiat istadu interpretadu dae su re comente a lesivu de s’autoridade règia, in cantu non respetaiat su printzìpiu de su vìnculu de vassallàgiu, lesiadu in su istante pretzisu in cale sos “sìndigos” de sos bidditzolos de su giuigadu aiant prestadu giuramentu in sas manos de Eleonora.

Eleonora non fiat una fèmina sena conca e botada petzi a sa gherra. Si sos obietivos suos podiant èssere cròmpidos fintzas cun àndalas diplomàticas, su sèberu furriada subra de custas ùrtimas. Duncas aiant comintzadu sas tratativas de paghe intre su Giuigadu e sa Corona aragonesa: in su beranu de su 1385 fiat arribbadu a Sardigna su plenipotentziàriu règiu Gilberto de Campllonch. Sas tratativas aiant duradu bene tres annos, ma in fines s’intransigèntzia arborense fiat istada aprigada fintzas a sa chistione de Brancaleone Doria, pobiddu de Eleonora, fatu presoneri pro fàghere pressione a sa giudichessa.

Eleonora est famada pro àere pensadu a unu riòrdinu de sa Sardigna, assetiende sa Carta de Logu promulgada giai a sos tempos dae su babbu Mariano IV. Su documentu fiat una collida de leges e de impreos giurìdicos locales, chi cumprendiat 198 capìtulos subra de normas de diritu tzivile e penale, cun s’obietivu de regulare in manera crara sos setores de sa vida de sos tzitadinos de su Giuigadu. Fiat istada iscrita in limba logudoresa, de manera chi sas leges in issa cuntentas esserent de fàtzile cumprensione a sa fita prus ampra de sùdditos. S’emanatzione sua rapresentat una tapa de importu in sa costitutzione de su “istadu de diritu”, un’istadu in cale totus siant sutapostos a sas normas giurìdicas vigentes e in cales totus nde siant in connoschimentu.

Su perìodu de paghe chi aiat permìtidu a Eleonora de si dedicare in manera dinna a sas chistiones internas de su territòriu suo at a acabbare in su 1391, pro more de Brancaleone, chi aiat mutidu a sas armas totu sos sardos pro un’àtera gherra. Sa morte de Eleonora, pro more de sa peste, arribat in su 1404, cando cun sos arborensos aiant balangiadu su domìniu subra de sa terra e sos aragonesos cuddu subra de su mare. M.L


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22 Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018