Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Passadu presente

Rivolutzione e tirannia: Sardigna sena ‘jour de gloire’

«[…] le jour de gloire est arrivé! Contre nous de la tyrannie […]», cantant in Frantza. «Procurade de moderare, barones sa tirannia […]», cantamus nois. Ma s’abbolotu rivolutzionàriu frantzesu inoghe pigheit una caminera diferente.

Sa repùblica de lìberos, de frades e de aguales (cando galu lu fiat), in gherra contra a sas potèntzias chi fiant timende·si pesadas che a cussa in tretos issoro, a inoghe non bi lompeit. Ischimus chi a comintzos de su 1793 proeint a nos ocupare dae ambos cabos (Madalena a nord, Casteddu a sud). Ma sos sardos, organizados dae sos nòbiles, respingheint s’invasione sarvende gasi su domìniu de sos Savoia, regnantes in terra nostra (e gràtzias a custa devènnidos rees) dae su 1720.

Podimus istare a istèrrere analogias intre sos Istados generale frantzesos e sos Istamentos sardos, intre sos cahiers de doléances de sos primos e sas chimbe rechestas iscritas dae sos segundos a pustis de sa derrota frantzesa; e podimus finamentas arresonare de cantu nos podiat èssere de giudu una Sardigna “frantzesa” su ‘93 o prus a tardu, cando Giuanne Maria Angioy ispereit de badas un’interessu chi sa Frantza non podiat prus onorare.

Su 1799 Napoleone a sos Savoia nde li bogheit su Piemonte ebbia e issos, sos sabàudos, inoghe agateint amparu finas a su 1815, finas a sa derrota definitiva de Bonaparte, finas a su Cungressu de Vienna chi, in prus, lis deit fintzas sa Ligùria.

Sa Sardigna nch’abarreit a tesu dae s’epopea giacobina e finamentas dae sa realpolitik napoleònica, dae s’imperialismu burghesu de su còdighe tzivile. Ma mancari custu, non si podet nàrrere chi inoghe non b’apat àpidu rivolutzione.

Si a un’ala b’aiat sardos chi pediant a Torinu s’autonomia de sos isfrutadores, a s’àtera b’aiat sardos chi cheriant aprofundire s’allega rivolutzionària. Sos sanculotos de domo nostra, chi cando Angioy los connoscheit inchietos peri sos sartos e peri sas biddas lis deit boghe.

Cando su 1796 l’arresteint in tretos de Aristanis, piemontesos e nòbiles sardos aunidos, sa Frantza fiat oramai diretoriale dae un’annu, nemmancu prus termidoriana. Sa reatzione fiat triunfende in totue: in Frantza pro more de una nouvelle tyrannie, inoghe semper cun sos matessi. Sena jour de gloire, sena die de glòria.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22 Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018