Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Polìtica

Sa chistione de s’àliga radiativa chi nemos bolet Sa Sardigna seberada tra is giassos possìbiles pro acasagiare su depòsitu ùnicu de is iscadras nucleares.

Custas in Sardigna sunt dies chi si naras ‘iscòrias’ si fùrriant fundu a susu is montes puru. Sa chistione est torrada de atualidade dae custu martis coladu, cando est istada publicada sa mapa cun is giassos in ue diat pòdere èssere collocadu su depòsitu ùnicu natzionale de is refudos nucleares, chi oe sunt ammuntonados in unas cantas àreas provisòrias.

In sa mapa difatis ddoe est fintzas sa Sardigna, paris cun medas àteras localidades in ses regiones diferentes: Piemonte, Toscana, Lazio, Basilicata, Puglia, Sicilia. Custos sitos sunt istados seberados cunforma a unos cantos rechisitos e caraterìsticas particulares de su territòriu. Sa Sardigna, mancari figuret tra is regiones idòneas, paret chi non siat sa prus preferida, sende chi sa terra nostra est un’ìsula e tenet un’isvantàgiu logìsticu. Sa chistione est istada ispiegada in un’artìculu de Progres. Però de is 67 àreas idòneas pro immagasinare is iscartos radiativos italianos 14 s’agatant in sa regione nostra: in sa provìntzia de Aristanis sunt Siapicia, Ollasta, Assou, Mogoredda, Useddus e Sant’Antoni Arruinas; in su Sud Sardigna sunt Nuragus, Nurri, Giauni, Tuìri, Turri, Gerxei, Mandas, Seurgus Donigala, Segariu, Guasila e Ottacesus; in su Campidanu de Mesu sunt Setzu, Pauli Arbarei, Ussaramanna, Is Pratzas e Mara Arbarei.

Dae ue ant arribare is refudos.

Sa Sogin, chi est sa sotziedade incarrigada dae s’Istadu pro seberare su giassu de su depòsitu ùnicu natzionale, gosi comente bolet s’Unione europea, at fatu a ischire in su situ internet cosa sua chi in su logu acanta ant a èssere allogadas is iscòrias, at a èssere abertu unu parcu tecnològicu: in totu belle 150 ètaros, de custos 110 ant a èssere ocupados dae su depòsitu e 40 a su parcu. Su depòsitu at a tènnere un’istrutura a matrioska: in intro de 90 fàbbricos in chimentu armadu s’ant a collocare bete cuntenidores in ue ant a èssere istichidos is istèrgios metàllicos cun rudda radiativa: “In totu – iscriet semper sa Sogin – 78 mìgia metros cubos de iscadras a bàsciu e a mèdiu perìgulu”. Si tratat de refudos radiativos produidos dae is tzentrales italianas dismìtidas, dae is ispidales e dae s’indùstria.

Nemos però bolet acasagiare su depòsitu: partidos, giornales e comitados ant giai fatu a ischire chi s’ant a opònnere cun firmesa, comente aiant giai fatu in su referendum de su 2011, cando is sardos aiant naradu ‘no’ a s’installatzione de tzentrales nucleares e a unu depòsitu pro is iscòrias. In prus eris su Consìgiu regionale at aprovadu unu documentu de contrariedade chi at a èssere imbiadu a su presidente de sa Repùblica Sergio Mattarella. Como sa protzedura previdit ses meses pro averguare is documentos e otènnere is parres de is sòtzios e de is partes interessadas.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018