Sa chistione de s’àliga radiativa chi nemos bolet Sa Sardigna seberada tra is giassos possìbiles pro acasagiare su depòsitu ùnicu de is iscadras nucleares.

Custas in Sardigna sunt dies chi si naras ‘iscòrias’ si fùrriant fundu a susu is montes puru. Sa chistione est torrada de atualidade dae custu martis coladu, cando est istada publicada sa mapa cun is giassos in ue diat pòdere èssere collocadu su depòsitu ùnicu natzionale de is refudos nucleares, chi oe sunt ammuntonados in unas cantas àreas provisòrias.

In sa mapa difatis ddoe est fintzas sa Sardigna, paris cun medas àteras localidades in ses regiones diferentes: Piemonte, Toscana, Lazio, Basilicata, Puglia, Sicilia. Custos sitos sunt istados seberados cunforma a unos cantos rechisitos e caraterìsticas particulares de su territòriu. Sa Sardigna, mancari figuret tra is regiones idòneas, paret chi non siat sa prus preferida, sende chi sa terra nostra est un’ìsula e tenet un’isvantàgiu logìsticu. Sa chistione est istada ispiegada in un’artìculu de Progres. Però de is 67 àreas idòneas pro immagasinare is iscartos radiativos italianos 14 s’agatant in sa regione nostra: in sa provìntzia de Aristanis sunt Siapicia, Ollasta, Assou, Mogoredda, Useddus e Sant’Antoni Arruinas; in su Sud Sardigna sunt Nuragus, Nurri, Giauni, Tuìri, Turri, Gerxei, Mandas, Seurgus Donigala, Segariu, Guasila e Ottacesus; in su Campidanu de Mesu sunt Setzu, Pauli Arbarei, Ussaramanna, Is Pratzas e Mara Arbarei.

Dae ue ant arribare is refudos.

Sa Sogin, chi est sa sotziedade incarrigada dae s’Istadu pro seberare su giassu de su depòsitu ùnicu natzionale, gosi comente bolet s’Unione europea, at fatu a ischire in su situ internet cosa sua chi in su logu acanta ant a èssere allogadas is iscòrias, at a èssere abertu unu parcu tecnològicu: in totu belle 150 ètaros, de custos 110 ant a èssere ocupados dae su depòsitu e 40 a su parcu. Su depòsitu at a tènnere un’istrutura a matrioska: in intro de 90 fàbbricos in chimentu armadu s’ant a collocare bete cuntenidores in ue ant a èssere istichidos is istèrgios metàllicos cun rudda radiativa: “In totu – iscriet semper sa Sogin – 78 mìgia metros cubos de iscadras a bàsciu e a mèdiu perìgulu”. Si tratat de refudos radiativos produidos dae is tzentrales italianas dismìtidas, dae is ispidales e dae s’indùstria.

Nemos però bolet acasagiare su depòsitu: partidos, giornales e comitados ant giai fatu a ischire chi s’ant a opònnere cun firmesa, comente aiant giai fatu in su referendum de su 2011, cando is sardos aiant naradu ‘no’ a s’installatzione de tzentrales nucleares e a unu depòsitu pro is iscòrias. In prus eris su Consìgiu regionale at aprovadu unu documentu de contrariedade chi at a èssere imbiadu a su presidente de sa Repùblica Sergio Mattarella. Como sa protzedura previdit ses meses pro averguare is documentos e otènnere is parres de is sòtzios e de is partes interessadas.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

T'est pràghidu s'artìculu? Connosches bene s'argumentu e boles iscrìere carchi cosa pro megiorare s'informatzione? Iscrie·nos una lìtera a redatzione@istorias.it.

Iscrie pro primu

Cummenta

Sa mail non at a èssere publicada


*