Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Passadu presente

Su Zar, sa Santa alleàntzia e sa Polònia

«In nùmene de sa santìssima e indivisìbile trinidade…». Est gasi chi comintzat s’istèrrida de su patu sutascritu su 1815 dae unos cantos protagonistas de su Cungressu de Vienna. Est a nàrrere sa Santa alleàntzia intre s’imperadore austrìacu, su re prussianu e su zar russu. A la chèrrere prus de chie si siat àteru fiat Aleksandr I Romanov, sovranu cun punnas a mesu tretu intre s’umanitarismu paternalista e s’antiliberalismu.

Su liberalismu, impuntzadu a livellu continentale a pustis de sas acontèssidas rivolutzionàrias e post-rivolutzionàrias frantzesas, non podiat èssere bajuladu dae s’autocratzia. Custu cumplessu de ideas moviat dae sos cuntzetos de sa libertade polìtica, libertade personale, economia sena interventu istatale, costitutzionalismu classista burghesu, autodeterminatzione natzionale.

Sos tres – sighimus a lèghere – «decrarant cun solennidade chi su presente atu punnat a manifestare sa firma determinatzione issoro de artziare a norma, in s’amministratzione de sos rispetivos istados e in sos raportos polìticos cun cale si siat àteru guvernu, sos pretzetos de sa santa religione, pretzetos de giustìtzia, de caridade e de paghe chi, non de èssere aplicados a sa vida privada ebbia, nche devent intrare a intro de sas risolutziones de sos prìntzipes e ghiare totus sos passos issoro, essende su mèdiu ùnicu pro consolidare sas istitutziones umanas e pro remediare a sas imperfetziones issoro».

In pagas paràulas sos de sa Santa Alleàntzia s’impinneint a impedire mudadas de s’ordinamentu polìticu e sotziale issoro e a reprìmere cun sas armas sos movimentos liberales e costitutzionales in Europa.

A pustis de Vienna, Àustria, Rùssia e Prùssia si partzeint su Grandu ducadu de Varsàvia. Cracòvia a banda, devènnida tzitade istadu, unos cantos territòrios meridionales chi andeint a sos asbùrgicos e su Grandu ducadu de Posen a sos prussianos, Aleksandr I pigheit controllu de sa parte orientale costituida comente Rennu de su Cungressu, semi-indipendente finas a su 1831, est a nàrrere finas a sa repressione de sa pesada de santandria (sa Powstanie listopadowe).

Su liberalismu polacu, cun una costitutzione avantzada pro tando, fiat malu a bajulare dae parte de sos zar e sos polacos pagu bajulaiant s’autocratzia russa. Una cuntierra chi esseit a campu cun totu sa fortza sua su 1830 cando sos russos cheriant impreare s’esèrtzitu polacu pro reprìmere sas rivolutziones frantzesa e belga de tando.

Su 29 de santandria unu grupu de cospiradores ghiados dae s’ufitziale Piotr Wysocki pigheit sas armas e assachieit su Palatzu de Belweder. Fiat su comintzu de sa Wojna polsko-rosyjska, sa gherra intre Rùssia e Polònia chi su zar bincheit pighende·si cussos tretos comente parte integrante de s’imperu suo.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22 Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018