Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Su sardu in iscola però is genitores non podent seberare sa limba

Is babbos e is mamas de is iscolanos sardos depent tènnere sa possibilidade de pòdere seberare su sardu comente limba curriculare in is atividades iscolàsticas. Est su chi pedint 11 assòtzios in una lìtera intregada a su Diretore generale de s’Ufìtziu Iscolàsticu regionale e a s’Assessore de s’Istrutzione Pùblica.

A su presente, difatis, is genitores chi iscrient is fìgias e is fìgios issoro a iscola, in su mollu de iscritzione non podent seberare de pònnere s’impreu de sa limba sarda in s’insegnamentu de is matèrias in is iscolas de ogni òrdine e gradu. Totu custu mancari sa lege regionale n. 22 de su 2018, “Disciplina de sa polìtica linguìstica regionale”, istabilit chi “Sa Regione assumet s’identidade linguìstica de su pòpulu sardu comente bene primàriu e indivìduat in s’afirmadura sua su presupostu de ogni progressu personale e sotziale”.

Su Capu II de sa matessi lege disciplinat is interventos in su setore de s’istrutzione. Su detadu e s’ispìritu de sa lege, però, non benit rispetadu pro more chi is babbos e is mamas de Sardigna, a su momentu de s’iscritzione de is piseddos non podent detzìdere s’impreu de sa limba sarda in iscola e duncas de pesare is fìgios issoro in unu cuntestu multilìngue acanta ddoe siat su sardu.

Si tratat de una violatzione de su deretu de is sardos de pòdere imparare, istudiare e connòschere ogni campu de sa connoschèntzia, deretu istabilidu pròpiu dae sa lege regionale n. 22 e dae àteras normas internatzionales.
Segundu is 11 assòtzios chi ant mandadu sa lìtera, “in Friuli, una regione cun medas assimbìgios cun sa Sardigna pro su chi pertocat sa limba de minoria, is babbos e is mamas depent inditare in su mòdulu de iscritzione si cherent chi bèngiat impreadu su friulanu in s’educatzione de is fìgias e de is fìgios. Nois cherimus chi custa possibilidade ddoe siat fintzas in Sardigna, e pedimus a is sardas e a is sardos de fàghere pressiones pro chi custu siat possìbile”.

Sos assòtzios chi ant firmadu sa lìtera sunt Babel Film Festival (Elen), Bia – Bilinguismu in Aristanis, Biblioteca Gramsciana, Campos – Assòtziu Coordinamentu de is Artes Musicales e Poèticas de Traditzione Orale de sa Sardigna, Consulta de su sardu de Sàrdara, Lìngua Bia, Movidì, Sardware, Acadèmia de su sardu, Domo de totus – Tàtari, Cobas Sardigna, Iscandula.

Pro informatziones faghet a iscrìere a s’indiritzu de posta letrònica infolinguabia@gmail.com www.facebook.com/LinguaBia


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018