Casteddu est a su de 16 postos tra is 20 cabulogos italianos pro sa calidade de s’ambiente. Segundu is datos de Ecosistema Urbano, s’indàgine fata dae su Sole 24 Ore paris cun Legambiente e Ambiente Italia, sa tzitade sarda megiorat de 16 positziones in un’annu, sende chi in su 2019 fiat a su de 36 postos tra 105.
“Semus satisfatos, ma sighimus a traballare – at cummentadu su sìndigu Paolo Truzzu – Cun 10 milliones de èuros de risursas noas de su Pnrr pro su birde pùblicu, ant a aumentare is matas e is ispàtzios a disponimentu, cun interventos in is iscolas pro permìtere a is prus giòvanos de godire de custas àreas 365 dies a s’annu”. Dae su 1998 a oe is metros cuadros de birde in Casteddu sunt colados dae 800 mìgia a prus de 2 milliones. “A parte sa mantenidura de 11 parcos pùblicos suos e de is medas àreas birdes – at agiuntu s’assessore a su Birde pùblicu Giorgio Angius – su Comunu de Casteddu ponet 2/3 mìgia prantones noos a s’annu”.
Isetu bonu fintzas pro su chi pertocat s’impreu de s’abba, is trasportos e sa regorta de is refudos. Pro sa calidade de su trasportu pùblicu locale Casteddu est a su segundu postu fatu-fatu a Trieste, ma sa punna- at annuntziadu Truzzu – est de tènnere intro su 2030 totu is postales de sa Ctm a tira elètrica. Su passàgiu a sa mobilidade elètrica, o ìbrida, at a interessare fintzas su trasportu privadu, gràtzias a 140 colonninas noas pro su carrigamentu chi ant a èssere collocadas dae sa sotziedade Enel X”.
Pro s’impreu de s’abba, imbetzes, ant a èssere realizados traballos pro acontzare is pèrdidas de sa rete ìdrica e pro su recùperu de is abbas residuales chi, una bia depuradas, s’ant a pòdere impreare pro abbare is parcos pùblicos fintzas in is perìodos de sicore, at ispiegadu s’assessore Alessio Mereu, titulare de is Servìtzios tecnològicos.
Alleghende de refudos, imbetzes, “in is ùrtimos duos annos e mesu sa regorta diferentziada est colada dae su 30% a su 63% in su 2019 e a su 69% in su 2020 – at naradu s’assessore a s’Ambiente e Innovatzione tenològica Alessandro Guarracino – e gràtzias a s’introdutzione de su sistema de sa tarifatzione puntuale, intro s’annu s’ant a evitare totu is penalidades chi pesant meda in is contos comunales e s’at a pòdere peri abbassare de prus sa bulleta de sa Tari”.
Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22
