Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Sa limba a ogros a sas votatziones

Mancant pagas dies a sas votatziones regionales e carchi oriolu cheret chi nos lu pongiamus

Mancant pagas dies a sas votatziones regionales e carchi oriolu in contu de polìticas linguìsticas cheret chi nos lu pongiamus. Pro primu cosa tocat a fàghere unu bilantzu làdinu e fundudu de su chi amus bìvidu in custos chimbe annos, pro nos pregontare a nois etotu si sos chi bi fiant como ant fatu mègius o peus de sos chi bi fiant in antis, est a nàrrere de sos chi ant fatu una lege noa pro sa limba ma chi in parte manna est lìtera morta (pensemus a sa “consulta” mai cunvocada pro sestare s’ortografia noa).

In su mentres nos amus pigadu una tzertificatzione linguìstica “isperimentale” e pro su restu amus lassadu colare sos tempos lassende però afortire s’idea de duas normas pro sa limba nostra (at a èssere pro cussu chi nemos cunvocat sa “consulta”?). Su movimentu linguìsticu, si gasi est a lu mutire, non tenet peruna idea de su “che fare?”. Su fogu est tudadu.

Sa cosa non diat èssere nemmancu grave in presèntzia de un’impreu militante de sa limba sarda, nessi pro mantènnere inchesa sa braja. Ma si aunimus custa chistione cun sa chi est posta a comintzu de custu iscritu, sa summatòria est serente a su nudda. Su bonu de sos candidados est ignorende s’apellu de s’Assemblea natzionale sarda e, francu carchi esèmpiu de giudu, sas tribunas polìticas sunt in italianu, sa comunicatzione social su matessi e sos programmas non nde faeddemus.

E nois? Ah beh, nois amus torradu a abèrrere unu capìtulu de su libru famadu de sas mìmulas. Como est sa borta de “tenores” ca, in italianu intendimus “I tenores di…”. Pagu nos importat chi in totue faeddende in sardu naramus su cuncordu, su cuntratu, su cunsertu, su cunsonu…e su tenore. At a èssere sa mustra de cantu pagu giramus o sa tzertificatzione chi non nos nd’afutit nudda de su restu? S’àteru capìtulu cale at a èssere? Su sardu in sa polìtica? Sa polìtica pro su sardu? O la seadas?


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Cultura

Mèrcuris 4 de nadale a is sete de merie in su Teatru Adrianu de Casteddu sa finale de su prèmiu tzinematogràficu Kentzeboghes intregadu a...

Cultura

Otieri archìviat sa de sessantaghimbe editziones de su Prèmiu omònimu de literadura sarda cun una grandu tzerimònia de premiatzione de sos autores. Sa manifestatzione...

Atualidade

Su traballu movet dae s’òpera omònima de Maria Michela Deriu

Atualidade

S'addòbiu de s'assessora Manca cun sos garantes de sos detenudos