Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Iscientzia&Tecnologia

Un’iscuadra de chircadores sardos tenet parte in unu progetu mannu de sa Nasa

B’at meda Sardigna in su telescòpiu satelitare Ixpe partidu dae Cape Canaveral, frutu de una collaboratzione intre sa Nasa e unu partenariadu italianu coordinadu dae s’Agèntzia Ispatziale Italiana (Asi) cun su contributu sientìficu de s’Istitutu Natzionale de Astrofìsica.

Un’iscuadra de chircadores de s’Inaf-Osservatòriu Astronòmicu de Casteddu at tentu unu ruolu fundamentale siat in s’isvilupu tecnològicu de s’istrumentatzione de cumandu, chi in sa missa a puntu de sas protzeduras sientìficas. Est sa prima borta chi s’Osservatòriu sardu leat parte a una missione ispatziale internatzionale aici manna.

Sa missione de sa Nasa Ixpe, acrònimu de Imaging X-ray Polarimetry Explorer, at iscutu in òrbita unu telescòpiu nou cun unu razu Falcon-9 de s’azienda americana SpaceX. Ixpe apartenet a sa classe de missiones Nasa mutidas Small EXplorer (Smex), e sa novidade sua est una: misurare sa polarizatzione de sos rajos X bènnidos dae unas cantas castas de ogetos còsmicos energèticos, comente sos istampos nieddos supermassitzos a su tzentru de sas galàssias (milliardos de bias sa massa de su Sole) o sos isteddos graes graes de neutrones (sa massa de su Sole in agigu 20 km de diàmetru).

In totu, s’iscuadra italiana est de belle una chentina de persones e de custos trinta – tra sos cales su responsàbile sientìficu Paolo Sostre – sunt personale Inaf e, in particulare, bator de issos rapresentant s’iscuadra de s’Inaf de Casteddu: Alessio Trois, Matteo Bachetti, Maura Pilia e Andrea Possenti.

Sa polarizatzione de sos rajos X at a èssere de importu mannu pro cumprèndere cales siant sos modellos teòricos prus bàlidos pro ispiegare sa fìsica de custos ogetos estremos. Sas teorias in campu sunt medas ma, a oe, mancat galu custu tipu de datos fundamentales pro nde pòdere fàghere istupare unu in particulare.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...