Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Fogu in s’istade e abba in atòngiu: su male de s’ìsula

Ogni annu sa Sardigna tenet duos addòbios notòrios: su primu cun su fogu, su segundu cun s’abba. Addòbios cun sa morte: de àrbores, de logos, de persones. Bastat a bìdere su chi est acontèssidu custa domìniga colada. Casteddu e sa Sardigna de bàsciu sunt istadas corpidas dae una temporada mala chi at provocadu disacatos mannos in sas istradas e in medas domos, cajonende puru sa morte de un’òmine de 81 annos in sa bidda de Arresi. Custa istade imbetzes, su 24 e 25 de trìulas, su fogu nche at papadu deghinas de mìgias de ètaras de padente in su Montiferru e at ghetadu a terra medas siendas agrìculas.

A s’ispissu, sas dies in fatu a custos acadessimentos malos colant pedende dinari pro parare fronte a sos disacatos. Sa matessi cosa est acontèssida in sos annos a in antis in Cabuderra, Terranoa, Nùgoro, Torpè, Vìtzi, Cùllieri e in totus sos àteros logos dannificados dae disauras chi dipendent dae su mudamentu de su clima e dae un’impreu de su territòriu iscunsideradu chi no est prus sustenìbile. Tando sas paràulas chi s’intendent de prus dae sos polìticos sunt ‘istadu de calamidade’, pro pedire agiudos pretzisos a su guvernu de Roma.

Però si tratat semper de interventos apretosos chi arribbant cando oramai su dannu est fatu, mentras su chi serbit a beru est sa preventzione. Ma si torramus in segus de deghe o binti annos, est craru chi sos Comunos e sa Regione ant fatu tropu pagu pro s’amparu de s’ambiente. A una perra, in is biddas e in is tzitades sardas, s’est fraigadu pro meda tempus sena seru, serrende rios e trainos, e a s’àtera perra, in su sartu, is terras sunt istadas abbandonadas, prus e prus cuddas chi non rendent. Est ladinu chi non si podent betare totu sos bàtiles a su malefàghere de sas amministratziones locales ebbia, pro ite su problema de su cambiamentu climàticu est globale.

Custas chistiones però ponent duas dimandas: pro su chi pertocat s’abba, pro ite a s’ispissu su sistema de avèrtida mèteo non funtzionat? Domìniga puru fiat prevìdidu unu perìgulu ordinàriu (grogu). Tropu pagu, comente at naradu finas su sìndigu de Casteddu Paolo Truzzu. Imbetzes pro sa chistione de sos fogos, est aici difìtzile a pònnere conca a sas atividade ordinàrias de controllu de su territòriu?


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...