Non nch’at coladu tempus meda dae s’essida a campu de sos datos in contu de natalidade. Sa Sardigna, nânt custos datos, est s’ùrtima regione mundiale.
Deretu nd’amus chistionadu: chie movende dae sas fartas s’istrutura sòtzio-econòmica e chie dae sas chi diant bundare in su sentidu nostru de pòpulu; chie faeddende de natalidade ebbia e chie annanghende chistiones de fertilidade; chie timende s’isperdìtziu de s’òmine sardu e chie punnende a sa denatalidade mundiale.
Ma si in custa allega movimus dae s’ùrtima dicotomia cheret chi nos pregontemus duas cosigheddas. Cantos sunt sos crios, intre sos pagos chi naschet inoghe, chi retzint su chi prus de cale si siat àtera cosa distinghet su “èssere sardos”? Cantos ant a faeddare in sardu firmende s’isperdìtziu culturale in antis de su demogràficu?
Comente est chi amus a lòmpere a una denatalidade a dae chi, datos de oe, semus oramai 8 milliardos de persones in custa botza chi bàntzigat in s’ispàtziu (e galu de prus amus a èssere)? Est a nàrrere, a nos agiudat sa chèscia dòpia “Semus in pagos inoghe” – “Tropu bi nd’at peri su mundu”?
E si diamus comintzare a chèrrere istare mègius totu cantos semus, inoghe e peri su mundu, intre nois e intre nois e sa terra chi nos bàjulat? Ca inoghe, fintzas custa est de pagas dies, cada mese nde morint 200 in prus cunforma a sos de s’annu coladu. E ca in ue meda bi nde naschet manna etotu est sa mortalidade infantile (Niger, Mali…). O meda est a pretèndere?
Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22
