Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Passadu presente

Buonarroti e sas sotziedades segretas

In cussos tempos galu privos de una classe sotziale antagonista bene definida e de unu partidu suo, sas sotziedades segretas fiant s’istrumentu pro gherrare contra a su poderiu restauradu. Cun custas paràulas de Filippo Buonarroti podimus àere un’idea de comente deviat èssere formada una sotziedade.

«Giustu e de giudu est a fundare una sotziedade segreta? De giudu est, ca petzi pro mèdiu de una sotziedade segreta bene organizada si podent aunire sas fortzas e achirire sa potèntzia netzessària pro distrùere su male chi regnat in Europa […] Su destinu de su bonu de sas sotziedades segretas de su tempus nostru, mescamente de sas de Frantza, nos avertet però chi s’impresa dificultosa est, e chi grandu atinu bi cheret pro chi non si repitant sos errores fatos dae sos fundadores de custas sotziedades. […] Su carbonarismu napoletanu nos dat s’idea de cantu bene podet fàghere una sotziedade segreta ma finamentas de sas fartas de fundatzione chi, de su totu o in parte, nde podent destruire s’influèntzia. Intre sos difetos chi si podent atribuire a sa Carboneria b’est sa pagu determinatzione in contu de dotrinas, sa lebiesa in su sèberu de sos candidados, su nùmeru mannu meda de sos membros suos, su difetu de su segretu, s’ausèntzia de unu podere legislativu e diretivu esclusivu. […] Custa ausèntzia at produidu insubordinatzione […]. Mi paret chi, pro chi sa sotziedade segreta siat de giudu a s’umanidade, bi chèrgiat dae comintzu unu corpus cun pagu gente e cun dotrinas bene definidas, puras e comunes a totu cantos sos membros suos […]. Sa sotziedade segreta est un’istitutzione democràtica pro su chi pertocat sos printzìpios e sas punnas, ma sas formas organizativas suas non podent èssere sas de sa democratzia. Cunforma a sas dotrinas, issas ant a èssere costoidas e trasmìtidas mègius dae sos cabos chi non dae su muntone de sos adeptos cun opiniones chi mai ant a èssere firmas e uniformes. Pro su chi pertocat imbetzes s’atzione, siat issa preparatòria o definitiva, cheret chi s’impèllida movat dae artu e chi totus sos àteros pòngiant mente. Custa sotziedade est un’esèrtzitu segretu chi devet gherrare contra a un’inimigu potente e bene armadu. E comente diat pòdere preparare e dirìgere cun profetu sos assàchios suos si cada borta devet pedire pàrrere a cada unu de sos membros suos a su puntu de rèndere pùblicu su chi meresset sa prus grandu segretesa?».


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22 Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

De lèghere

Atualidade

“Torrare a sa vida pròpia de sas comunidades e a sa solidariedade chi las distinghet pro s’abèrrere cara a s’esternu, gasi de criare oportunidades...

Atualidade

In ocasione de sa chida natzionale de sa Protetzione tzivile in programma in totu Itàlia dae su 6 a su 13 de santugaine cun...

Cultura

Terreni d’Incontro, fèstival de teatru, mùsica, cultura e artes visivas, torrat in Nùgoro pro sa segunda editzione serrende·bi·la como cun sas atividades dedicadas a...

Film

Su Treninu Birde est connotu oe comente mèdiu de trasportu turìsticu chi permitit a sardos e istràngios de iscobèrrere sos corratzos prus cuados e...