Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Passadu presente

Buonarroti e sas sotziedades segretas

In cussos tempos galu privos de una classe sotziale antagonista bene definida e de unu partidu suo, sas sotziedades segretas fiant s’istrumentu pro gherrare contra a su poderiu restauradu. Cun custas paràulas de Filippo Buonarroti podimus àere un’idea de comente deviat èssere formada una sotziedade.

«Giustu e de giudu est a fundare una sotziedade segreta? De giudu est, ca petzi pro mèdiu de una sotziedade segreta bene organizada si podent aunire sas fortzas e achirire sa potèntzia netzessària pro distrùere su male chi regnat in Europa […] Su destinu de su bonu de sas sotziedades segretas de su tempus nostru, mescamente de sas de Frantza, nos avertet però chi s’impresa dificultosa est, e chi grandu atinu bi cheret pro chi non si repitant sos errores fatos dae sos fundadores de custas sotziedades. […] Su carbonarismu napoletanu nos dat s’idea de cantu bene podet fàghere una sotziedade segreta ma finamentas de sas fartas de fundatzione chi, de su totu o in parte, nde podent destruire s’influèntzia. Intre sos difetos chi si podent atribuire a sa Carboneria b’est sa pagu determinatzione in contu de dotrinas, sa lebiesa in su sèberu de sos candidados, su nùmeru mannu meda de sos membros suos, su difetu de su segretu, s’ausèntzia de unu podere legislativu e diretivu esclusivu. […] Custa ausèntzia at produidu insubordinatzione […]. Mi paret chi, pro chi sa sotziedade segreta siat de giudu a s’umanidade, bi chèrgiat dae comintzu unu corpus cun pagu gente e cun dotrinas bene definidas, puras e comunes a totu cantos sos membros suos […]. Sa sotziedade segreta est un’istitutzione democràtica pro su chi pertocat sos printzìpios e sas punnas, ma sas formas organizativas suas non podent èssere sas de sa democratzia. Cunforma a sas dotrinas, issas ant a èssere costoidas e trasmìtidas mègius dae sos cabos chi non dae su muntone de sos adeptos cun opiniones chi mai ant a èssere firmas e uniformes. Pro su chi pertocat imbetzes s’atzione, siat issa preparatòria o definitiva, cheret chi s’impèllida movat dae artu e chi totus sos àteros pòngiant mente. Custa sotziedade est un’esèrtzitu segretu chi devet gherrare contra a un’inimigu potente e bene armadu. E comente diat pòdere preparare e dirìgere cun profetu sos assàchios suos si cada borta devet pedire pàrrere a cada unu de sos membros suos a su puntu de rèndere pùblicu su chi meresset sa prus grandu segretesa?».


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22 Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Cultura

Fiat su 8 de cabudanni 1981 e “Legarsi alla montagna” sa prima òpera de arte relatzionale de Itàlia. Sa fèmina chi aiat progetadu e...

Cultura

Chie apat bisitadu sa Sardigna de seguru at notadu chi s’ìsula tenet una culturagastronòmica rica e variada. Pro chie ancora no apat tentu s’ocasione...

Cultura

S’Inferru de Dante Alighieri torrat a bìvere in s’iscuriu de su padente de Seui. Sa note de mèrcuris su 10 de austu un’ispetàculu at...

Atualidade

Batorghentos e chimbe sas matas monumentales tzensidas in Sardigna dae su ministeru de sas Polìticas Agrìculas e Forestale pro more de particulare valore naturale...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018