Prus de 18 mìgias sardos ant lassadu s’Ìsula in sos ùrtimos tres annos. Una comunidade manna comente a su comunu de Pauli, comente sa summa de sos abitantes de Tortuelie e Durgali, prus de sos abitantes de Sòssu. Sunt sos datos regortos in s’ùrtimu raportu Comitato Regionale Emigrazione-Immigrazione de s’Acli (Crei-Acli) subra de sas migratziones e s’ispopolamentu in Sardigna.
Sos nùmeros faghent bìdere una Sardigna semper prus isboida, chi cada annu perdet unos ses mìgias abitantes. De prus, in totu, in sete annos si contant belle 80 mìgias abitantes in mancu, de custos belle 21mìgia sunt pèrdidos dae sa provìntzia de su Sud Sardigna, belle 20 mìgias dae sa provìntzia de Tàtari, mescamente dae su nord-ovest, 12 mìgias sunt sos abitantes chi fartant in Nùgoro e prus de 9 mìgias cuddos pèrdidos in sa provìntzia de Aristanis. Sa tzitade metropolitana de Casteddu perdet 11.600 abitantes, mancari sa ripresa de s’economia e mancari tèngiat sa majoria de servìtzios e de sas istitutziones.
“Domìniga 18 de nadale at a èssere sa die internatzionale de su migrante, una die chi, giustamente, nos faghet pensare a sa vida de de chie fuit dae gherras e poberesa pro agatare amparu in un’àteru logu – narat su presidente de su Crei Mauro Carta –. Ma est importante fintzas ammentare chi nois sardos semus istados unu pòpulu de migrantes, e chi, comente a nos ammustrant sos datos, lu semus ancora. Sa situatzione demogràfica de sa Sardigna est peus de su chi at in manera reghente rapresentadu s’Istat”.
In prus, sa natalidade chi est calende, sa crèschida de sa mortalidade mèdia pro more de su Covid e sos problemas de sos servìtzios sanitàrios, ant determinadu sa contratzione de su tassu de crèschida de sa populatzione sarda.
“Sa Sardigna no est mancu prus atrativa pro sos istràngios, in su 2018 sas presèntzias fiant 54.224 mentras in s’ùrtimu annu sunt pagu mancu de 49 mìgias. A sa polìtica sarda pedimus de agire a traessu de unu programma istratègicu e polìticas a favore de sos giòvanos, de sa natalidade, de sos servìtzios e de sas infrastruturas”.
Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22
