Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Polìtica

Alessandra Todde tra sos deghe polìticos prus “sotzial” in Itàlia

Sa presidente de sa Regione Sardigna, Alessandra Todde, intrat tra sos primos deghe polìticos prus “sotzial” in Itàlia. Sa classìfica est istada elaborada pro Primaonline dae Sensemakers e cunfirma sas primas duas positziones cun Matteo Salvini a cabu, sighidu dae Giorgia Meloni.

Siat Salvini chi Meloni calant pro sas interatziones, -23% pro su leader de sa Lega e -56% pro sa premier.

Sa classìfica, fintzas in sas positziones chi sighint, finas a sa de sete, torrat a cunfirmare sos matessi nùmenes: iseti Luca Zaia e Silvia Sardone s’iscambiant de positzione. Su guvernadore de sa Campània, Vincenzo De Luca, a pustis de àere fatu sa torrada sua in classìfica a su cumintzu de s’annu nou, iscala su ranking ponende·si a su de oto postos.

Alessandra Todde, a pustis de su votu sardu de su 25 freàrgiu, arribbat pro sa prima bia in sa graduatòria de su mese: a paridade de post publicados cun su mese passadu, in freàrgiu otenet una crèschida de su +150% in sas interatziones. A tragiare sos nùmeros est Facebook, prataforma chi, paris cun Instagram, Todde impreat de prus pro sa comunicatzione sotzial sua, mancari su primu post cun prus interatziones siat in TikTok: unu video ringratziamentu pro sa vitòria sua. In fines sa classìfica de sos “top 10 best performing post” bidet comente a atores printzipales Salvini, Meloni, Alessandro Di Battista e Giuseppe Conte.


De lèghere

Atualidade

Domìnigu coladu, sa Sardigna at fatu un’àteru passu a in antis cara a sa valorizatzione de su patrimòniu naturalìsticu e archeològicu suo gràtzias a...

Cultura

Custu agabbu de chida in sa tzitade deLanusè est in programma unu de is addòbios prus importantes de s’atongile ogiastinu, sa sagra de Castàngias...

Atualidade

Sas anomalias tèrmicas in s’atmosfera e sas temperaduras de sos mares sunt indicadores craros de su cambiamentu climàticu chi nemos podet derubricare

Atualidade

Essit a campu sa netzessidade de un'umanèsimu iscientìficu nou chi nche bàrighet sas barrieras intre mirada iscientìfica e umanìstica