Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Su chi nos at imparadu Sepùlveda cun s’istòria de su cau marinu e de su gatu

Una die mala pro sa literadura. Eris su coronavirus si nde at pigadu fintzas a s’iscritore Luis Sepúlveda, mortu a s’edade de 70 annos a pustis de èssere istadu impestadu dae sa maladia. Tzilenu, giornalista, poeta e iscritore. Campadu a su presone in s’interis de sa ditadura de Pinochet, est istadu semper a manca: is libros e is poesias suas sunt istados pro issu sa forma prus arta de resistèntzia contra is ingiustìtzias e pro defèndere is personas prus dèbiles e cussas ismentigadas.

In is istòrias suas, Sepùlveda at trasmìtidu balores universales de importu in is cales creiat. Comente aiat fatu cun sa paristòria de Unu cau marinu e de su gatu chi dd’aiat imparadu a bolare (Storia di una gabbianella e del gatto che le insegnò a volare). Unu contu pro is prus piticos chi faeddat de amistade, donosidade sena àteru iscopu, de solidariedade intre animales diferentes e de s’amore pro sa natura. Chistiones de importu chi podent donare unu sensu prus artu e umanu a sa vida nostra etotu.

Su contu cumentzat cun Kengah, una fèmina de cau marinu chi a pustis de èssere ruida in unu tretu brutu de petròliu in su mare de su Nord arrenneschet a arribbare a sa tzitade de Amburgu (Germània) in pitzu de su corridoriu in ue bivet su gatu Zorba. A issu Kengah ddi pedit tres promissas: de non si papare s’ou chi issa est acanta de criare, de nde tènnere cura e de imparare a bolare a su pigioneddu chi at nàschere.

“Apo a criare un’ou. Cun sas ùrtimas fortzas chi m’abbarrant apo a criare un’ou. Amigu gatu, si bidet chi ses un’animale bonu e de sentimentos nòbiles. Pro custu ti pedo de mi fàghere tres impromintas. A mi las as a fàghere?”

Kengah morit e Zorba acollit su cau piticu (a nùmene ddi ponet Fortunata) in s’istramba comunidade felina de su portu de Amburgu. Ma comente podet unu gatu imparare a bolare a unu pigione? Pro mantènnere sa de tres promissas, Zorba s’at a dèpere fàghere agiudare dae totus, fintzas dae un’òmine. E in fines Fortunata at a arrennèschere a bolare.

In su 2011 su libru est istadu bortadu fintzas in sardu: sa tradutzione est de Diegu Corràine, is illustratziones sunt de Manuela Marchesàn. Ddu podides agatare inoghe, su giassu est de Sardegna Digital Library, e iscarrigare a gratis su ebook

L.M.

De lèghere

Cultura

Unu prèmiu a sa carriera pro is primos 25 annos de atividade a is Balentia, su grupu istòricu de Mòguru.Est istada s’Amministratzione Comunale de...

Passadu presente

Sighende·bi·la cun sa ventana italiana aberta sos artìculos colados (faeddende de sas sotziedades segretas e de sos istados pre-unitàrios controllados dae s’Àustria o alleados...

Cultura

In ocasione de sa Die de sa Sardigna, su cantautore catalanu Adrià Mor e s’arrepadori casteddaju Dr. Drer ant publicadu Su filu ispinadu, una...

Atualidade

Su museu de Orane tzèlebrat Antine Nivola e New York, sa segunda domo de s’artista sardu. Ddu faghet cun una mustra dae su tìtulu “Dallo Showroom Olivetti alla Città incredibile” giai aberta dae...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018