Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Su chi nos at imparadu Sepùlveda cun s’istòria de su cau marinu e de su gatu

Una die mala pro sa literadura. Eris su coronavirus si nde at pigadu fintzas a s’iscritore Luis Sepúlveda, mortu a s’edade de 70 annos a pustis de èssere istadu impestadu dae sa maladia. Tzilenu, giornalista, poeta e iscritore. Campadu a su presone in s’interis de sa ditadura de Pinochet, est istadu semper a manca: is libros e is poesias suas sunt istados pro issu sa forma prus arta de resistèntzia contra is ingiustìtzias e pro defèndere is personas prus dèbiles e cussas ismentigadas.

In is istòrias suas, Sepùlveda at trasmìtidu balores universales de importu in is cales creiat. Comente aiat fatu cun sa paristòria de Unu cau marinu e de su gatu chi dd’aiat imparadu a bolare (Storia di una gabbianella e del gatto che le insegnò a volare). Unu contu pro is prus piticos chi faeddat de amistade, donosidade sena àteru iscopu, de solidariedade intre animales diferentes e de s’amore pro sa natura. Chistiones de importu chi podent donare unu sensu prus artu e umanu a sa vida nostra etotu.

Su contu cumentzat cun Kengah, una fèmina de cau marinu chi a pustis de èssere ruida in unu tretu brutu de petròliu in su mare de su Nord arrenneschet a arribbare a sa tzitade de Amburgu (Germània) in pitzu de su corridoriu in ue bivet su gatu Zorba. A issu Kengah ddi pedit tres promissas: de non si papare s’ou chi issa est acanta de criare, de nde tènnere cura e de imparare a bolare a su pigioneddu chi at nàschere.

“Apo a criare un’ou. Cun sas ùrtimas fortzas chi m’abbarrant apo a criare un’ou. Amigu gatu, si bidet chi ses un’animale bonu e de sentimentos nòbiles. Pro custu ti pedo de mi fàghere tres impromintas. A mi las as a fàghere?”

Kengah morit e Zorba acollit su cau piticu (a nùmene ddi ponet Fortunata) in s’istramba comunidade felina de su portu de Amburgu. Ma comente podet unu gatu imparare a bolare a unu pigione? Pro mantènnere sa de tres promissas, Zorba s’at a dèpere fàghere agiudare dae totus, fintzas dae un’òmine. E in fines Fortunata at a arrennèschere a bolare.

In su 2011 su libru est istadu bortadu fintzas in sardu: sa tradutzione est de Diegu Corràine, is illustratziones sunt de Manuela Marchesàn. Ddu podides agatare inoghe, su giassu est de Sardegna Digital Library, e iscarrigare a gratis su ebook

L.M.

De lèghere

Cultura

Unu prèmiu a sa carriera pro is primos 25 annos de atividade a is Balentia, su grupu istòricu de Mòguru.Est istada s’Amministratzione Comunale de...

Passadu presente

Sighende·bi·la cun sa ventana italiana aberta sos artìculos colados (faeddende de sas sotziedades segretas e de sos istados pre-unitàrios controllados dae s’Àustria o alleados...

Cultura

In ocasione de sa Die de sa Sardigna, su cantautore catalanu Adrià Mor e s’arrepadori casteddaju Dr. Drer ant publicadu Su filu ispinadu, una...

Atualidade

Su museu de Orane tzèlebrat Antine Nivola e New York, sa segunda domo de s’artista sardu. Ddu faghet cun una mustra dae su tìtulu “Dallo Showroom Olivetti alla Città incredibile” giai aberta dae...