Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Su nastru, su monte. Maria Lai e s’arte relatzionale

Fiat su 8 de cabudanni 1981 e “Legarsi alla montagna” sa prima òpera de arte relatzionale de Itàlia. Sa fèmina chi aiat progetadu e aiat pensadu custa òpera chi aiat interessadu totu sa bidda de Ulassa, fiat Maria Lai.

Cunsiderada una de sas prus grandu artistas de su Noighentos in Itàlia, Maria Lai, nàschida in Ulassa su 27 cabudanni de su 1919, est s’artista sarda chi si fiat ispirada a sas legendas de sa Sardigna pro realizare sos traballos suos prus de importu. Maria Lai aiat dimustradu giai in deretura un’amore pro s’arte. Is primos traballos suos aiant ammustradu una maturidade diferente dae sas àteras personas, e custu l’ispinghet a realizare su bisu de devènnere una grandu artista.

Duncas, Maria si fiat iscrita a s’Acadèmia de Bellas Artes de Venètzia, ue fiat istada s’ùnica fèmina a frecuentare unu cursu de iscultura, dae su 1943 a su 1945. Comente si podet pensare, custos annos sunt istados difìtziles: Maria aiat dèvidu gherrare contra un’ambiente de òmines, chi reteniat sa resèssida in campu artìsticu de una fèmina non possìbile.

Imbetzes, sa prima mustra sua fiat arribbada in su 1957, cando aiat presentadu cun sutzessu sas òperas suas a sa galleria s’Obelisco de Irene Brin. Fiant istados sos annos in cue Maria aiat cumintzadu a torrare a iscobèrrere sa terra sua. E a cambiare s’arte sua.

Partende dae sas legendas pigadas dae sa traditzione sarda, fiat nàschida ‘Legarsi alla montagna’, in sa cale totu sas domos de sa bidda sua de orìgine, Ulassa, e su monte chi l’inghìriat fiant istados ligados cun unu nastru asulu, longu prus de bintisete chilòmetros. Un’esperimentu artìsticu chi at interessadu totu sa populatzione de Ulassa: sa prima die su nastru benit segadu, sa segunda benit distribuidu a sos tzitadinos mentras in sa de tres dies benit ligadu totu sa bidda a ghennas, ventanas o terratzas. Comente ùrtima tapa sos tzitadinos detzident de fàghere arribbare su nastru asulu finas a su monte Gedili, monte sìmbulu de su Ulassa.

“Aia lassadu a cadaunu su sèberu de comente si ligare a su bighinu pròpiu” aiat naradu Maria Lai. “E gasi ue non b’aiat amighèntzia su nastru colaiat tesu e deretu in su respetu de sas alas, ue s’amighèntzia b’aiat imbetzes si faghiat unu nodu simbòlicu. Ue b’aiat unu ligàmene de amore beniat fatu unu frocu”.

Sa filosofia artìstica sua est gasi potente de superare sos ispàtzios temporales e fìsicos. Arribbende dae su passadu a sas dies nostras cun unu messàgiu galu bàlidu immoe. Maria Lai est iscumparta in su 2013, ma in annos reghentes est in fine arribbende su reconnoschimentu meritadu suo natzionale e internatzionale.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...