Pirri andat a in antis pro canto pertocat s’amparu de sa limba sarda. Eris s’unica Munitzipalidade de sa tzitade de Casteddu at aproadu una motzione pro abalorare s’impreu de su sardu cumentzande pròpiu dae su Consigiu. Pro narrere: chistionare in sardu a su cumentzu de d’onnia atòbiu de su Consìgiu pirresu o puru iscriere is cartellos de sos traballos pùblicos in duas limbas.
Su documentu dd’at presentadu sa cussigera indipendentista Enrica Fois chi at otènnidu su mannu de is votos a pustis de una pariga de dies de polèmicas naschidas a intre Facebook: calicunu at naradu chi sa limba chi si boliat impònnere fiat isceti su logudoresu o sa Lsc (Limba sarda comuna), su standard introduidu dae sa Regione prus de deghe annos faghet cando nche fiat sa Giunta Soru, a dannu de su campidanesu, sa variante chi si chistionat in Casteddu.
Su blog ‘Acadèmia de su sardu’, chi pedit unu standard a duas normas pro sa lìngua sarda e “sa pròpiu dinnidadi po campidanesu e logudoresu”, at criticadu sa motzione cun custu post in Facebook. [sighi a lìgere a pustis de su post].
Ma comente at ispiegadu Fois, sa punna de sa motzione fiat cudda de agiudare sa gente a chistionare su sardu partinde dae is istitutziones e sena pònnere proibitziones. E difatis is rechestas a intro de su documentu sunt custas:
- Su presidenti de su Consìgiu s’impinnat a abèrrere onni assemblea de su Consìgiu de sa Municipalidade in sardu.
- Su Consìgiu s’impinnat, tràmite s’aina chi preferit (acordus cun Universidadis, ativatzioni de Sportellus linguìsticus, àteru), a pùblicare, in s’albu pretòriu istitutzionale, is delìberas de sa Giunta e de su Consìgiu in sardu e in italianu.
- Su Consìgiu Comunali pedit a is traballadoris de sa Municipalide de Pirri de impreare su sardu in is raportus cun su pùblicu e cun is collegas de s’ente locale.
- Su Consìgiu Comunali incàrrigat a su responsàbile de s’Ufìtziu tècnicu de rechèdere, a is ditas chi traballant po contu de s’enti comunali, de espònnere su cartellu de cantieri in sa versione bilìngue (sardu e italianu).
Sa cussigera at àpidu s’amparu de s’assotziu Ans (Assemblea natzionale sarda): “Amus bidu cun emotzione – iscrìent in sa pagina Facebook ufitizle -, chi is cambiamentos si faghent passu cun passu, cun impinnu, determinatzione e gana de crèschere. Su sardu est s’erèntzia nostra. Su patrimòniu immateriale prus mannu e prus de importu de ogni pòpulu. Una limba a tretu de contare s’evolutzione, is cuntaminatziones e is cuncàmbios culturales. Intre totus, est s’aina prus democràtica e cumplessa. Su sardu est una limba seculare, antiga in is paràulas e in s’iscritura. At a tènnere benidore seguru petzi si lu detzidimus, si la praticamus, si la trasmitimus a fìgios nostros”. E concluint: “Su bilinguismu est traste de valore pro is giòvanos. Chie creschet bilingue tenet prus possibilidades: at prus creatividade, imparat prus impressu is àteras limbas. Est pro custu chi totu is minorias europeas defensant is limbas issoro e las impreant in cada ocasione. Est s’ùnica manera pro las mantènnere bias. Duas limbas sunt mègius de una. Pirri l’at cumpresu e at seberadu su benidore. In sardu”. A.D
