Su 21 de freàrgiu de cada annu est pro voluntade de sas Natziones Unidas, dae su 1999, sa “Die Internatzionale de sa Limba Materna”. Custa die dd’at seberada s’Onu in ammentu de su 21 de freàrgiu de su 1952, cando sas fortzas de s’òrdine pakistanas aiant ochidu medas istudiantes de s’Universidade de Dacca chi fiant manifestende pro su reconnoschimentu de sa limba issoro, su bengalesu, comente limba ufitziale de su Pakistan.
Sa Corona de Logu, assemblea de sos amministradores locales indipendentistas de Sardigna, in custa die proponet un’atu polìticu a sos sòtzios suos. Cunsìderat difatis prioritàriu promòvere s’impreu de su sardu, limba materna nostra, in onni ocasione e, in antis de totu, in is amministratziones pùblicas, chi acumprint unu ruolu de ghia pro is comunidades issoro.
Sa Corona de Logu cussìgiat s’adotzione in Consìgiu Comunale de una motzione pro sa promotzione de su bilinguismu e s’impreu de su sardu in cada Comunu.
A motzione aprovada:
1) su Presidente de su Consìgiu Comunale s’impinnat a faeddare in sardu a s’inghitzu de onni reunione de su Consìgiu;
2) sa Giunta Comunale s’impinnat, cun su mèdiu chi cunsìderat prus oportunu (cunventzione cun is Universidades, ativatzione de Isportellos Linguìsticos, àteru), a publicare in s’albu pretòriu istitutzionale is delìberas de sa Giunta e de su Consìgiu in limba sarda e in limba italiana;
3) su Consìgiu Comunale preguntat a is traballadores de sa Comuna de faeddare in sardu cun sos tzitadinos e cun is collegas de s’ente locale.
Sa motzione est istrada presentada in is Consìgios comunales de Àrthana, Bauladu, Bòrore, Gàiru, Macumere, Mamujada, Mòguru, Aristanis, Pabillonis, Patada, Pirri, Piaghe, Ruinas, Samugheo, Arresi, Santu Lussùrgiu, Serrenti, Silanos, Sìmaba, Simaxis, Terraba, Tula, Ussaramanna e Biddanoa de Forru. Macumere at fintzas postu in s’Istatutu comunale s’amparu e sa valorizatzione de sa limba sarda e de su bilinguismu.
Sa Corona de Logu s’aùgurat chi in su benidore semper prus Comunas sardos s’impinnent pro s’impreu de sa limba sarda in is ufìtzios comunales, in is atos amministrativos e in is addòbios ufitziales, contribuende a sa crèschida de una cussèntzia natzionale sarda in su pòpulu e in is istitutziones de s’ìsula.
