Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Passadu presente

Su Pantasma de su 1848

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a sos prus artos livellos. Sa prima cosa de bìdere est su caràtere belle simultàneu intre sas pesadas europeas: sena social networks e sena organizatziones internatzionales, sos pòpulos connoscheint su beranu issoro a pustis de sas proas fatas su 1920 e su 1930 contra a s’òrdine fraigadu in Vienna.

Parigi, Francoforte, Milanu, Roma, Venetzia, Praga, Budapest, Bucarest, Cracòvia, Berlinu. Sas insurretziones peri su continente tenent belle in totue su matessi marcu distintivu, custa borta aunende a sos deretos liberales finamentas sas rechestas de unu movimentu sotzialista in pessu essidu a campu a pustis de sas contradditziones sotziales ingendradas dae sa rivolutzione industriale ghiada e controllada dae sa burghesia.

RUBRICA/ PASSADU PRESENTE: pìndulas de istòria contemporànea

De su restu est de su 1848 sa fràsia nòdida “Unu pantasma a rodeu b’at peri s’Europa” iscrita dae sos autores de su Manifestu comunista in cussa òpera matessi, Karl Marx e Frederich Engels. Est s’annu chi nos contat chi non b’at petzi unu costitutzionalismu liberale, de màdrighe monàrchica e cun sa punna de una rapresentatividade classista mèdiu-arta. Ca s’egemonia sua est disafiada dae unu costitutzionalismu democràticu chi cheret unu sufràgiu universale, mancari maschile ebbia, e una repùblica.

Torrat duncas a si fàghere logu cussu sentidu in antis semenadu dae sos giacobinos, posca dae sos aguales, e in fines dae sas sotziedades segretas e dae sos mazzinianos.

Ma est cun s’isvilupu de su capitalismu chi sa classe traballadora comintzat a èssere bida comente s’atore sotziale de su cambiamentu. Essint a campu finamentas sos sìmbulos, che a sa bandera ruja in Parigi in cussas dies de freàrgiu, cando su guvernu provisòriu decreteit in contu de deretu a su traballu. (sighit)


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Atualidade

«Emergèntzias e oportunidades» in sa mirada sua. Ma sos amministradores unidos sufrint sos sèberos de Casteddu e de Roma, in ue sunt partzidos

Isport

Ruju-biaitos in foras de sos play off

Isport

Su campione de s’ìpica sarda e italiana teniat 64 annos Su fantinu de Lanusè, classe 1960, si nch’est mortu giòbia su 23 de maju, pro...

Atualidade

Istrumada atzessìbile e segura comente diritu umanu fundamentale. Initziativa de sos tzitadinos europeos. Sa campagna “My Voice, My Choice” dat a is tzitadinos europeos...