Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

In Orthullè sa de bintitrès editziones de su campionadu sardu de murra

Torrat su campionadu sardu de murra: sàbadu 27 de austu a ora de is 6 de merie, in Orthullè, sa de bintitrès editziones de su torneu. Sos finalistas ant a tènnere su deretu de leare parte a su Murramundo, su campionadu internatzionale de sos giogadores de murra de su Mediterràneu in programma pro s’annu chi benit.

In s’anfiteatru de pratza Funtana Bècia, suta su murale mannu rapresentativu de su giogu, sàbadu 27 de austu sos mègius giogadores e giogadoras de murra de sa Sardigna s’ant disafiare in su torneu, chi dae su 1998 faghet parte de sa traditzione de Orthullè. Si tratat de unu de sos apuntamentos prus de importu pro sos amantiosos de custu giogu, chi finas ocannu at a èssere organizadu dae s’assòtziu culturale ‘Po su Jocu de sa Murra’ in paris cun sa Proloco de sa bidda subramontina e de su comitadu Fedales ’72 de Orthullè.

Si giogat a còpias, sas primas bator classificadas s’ant a garantire sa partetzipatzione a su torneu Murramundo, sa cumpetitzione internatzionale, nàschida in Orthullè in su 2003, oe biagiante, chi riunit totu is mègius giogadores de murra de su Mediterràneru. Semper in su 2021, pro sos bint’annos, s’eventu at a torrare a Sardigna a pustis de sete annos e si previdet sa partetzipatzione de prus a mancu 20 delegatziones.

Sa murra est sa versione sarda de sa “morra”, chi tenet raighinas giai in s’antigu Egitu. Pro sutaliniare su caràtere lùdicu de sa manifestatzione, in Orthullè su sèberu de sos organizadores est semper istada sa de non dare prèmios in dinari: difatis sos primos in classìfica ant a èssere premiados cun sos produtos de s’artesania locale e cun duos crabos sanados.

Pro giogare a sa murra tocat a èssere lestros, bonos a cumprèndere sa betada de s’aversàriu. Si giogat duos a sa borta. Sos giogadores betant in su pròpiu momentu sos pòddighes e in su matessi momentu chircant de intzertare sa summa de sos didos betados, dae duos a deghe (murra). Chie intzertat sa summa balàngiat unu puntu. Pro ogna partida est prevìdida sa rivìntzita e un’eventuale ‘bella’. A.D


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...