Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Su colore ruju pro sa festa de Sa Die, in Casteddu

“Sa die de sa Sardigna si podet cunsiderare comente a una grandu festa?” Si ddu pregontat Ans, s’Assemblea Natzionale Sarda. S’obietivu de s’assòtziu est craru: fàghere devènnere Sa die de sa Sardigna una festa populare de totu sos sardos.

Ocannu Ans at organizadu pro su 28 abrile una die de festa in su tzentru de Casteddu, prus a totu pro sos bighinados de Marina e Stampace. B’at a èssere momentos musicales, culturales e lùdicos pro mannos e pipios.

“Comente sos irlandesos tenent San Patrizio, sos catalanos tenent sa Diada, nois sardos tenimus Sa Die chi no est petzi una festa, ma su momentu pro nos si rèndere contu chi sos sardos podent istare a su passu cun s’istòria e fàghere cosas mannas, comente a totus sos àteros pòpulos de su mundu”. Custas is paràulas de Andrea Laterza, 35 annos, presidente de Ans.

“Ocannu at a èssere su ruju su colore seberadu pro Sa Die. Tzilleris e ristorantes ant a propònnere unu pratu/bèvida ispetziale chi tèngiat unu nùmene in sardu e unas cantas fainas ant a acasagiare mùsicos, artesanos e artistas sardos in sos ispàtzios pròpios” contat Riccardo Pisu, 32 annos, vitze presidente de Ans.

Sa Die, torramus a coa a su 1794 pro cumprèndere ite balore tenet oe

Nàschida in sos annos Noranta, sa tzelebratzione de su 28 abrile ammentat sos fatos de fine Setighentos, cando fintzas in Sardigna aiant pesadu unu movimentu rivolutzionàriu antifeudale chi, a unu tzertu momentu de s’isvilupu suo, si boliat pònnere fintzas sa punna de costituire una Repùblica sarda. S’istòria at pigadu unu àteru cursu.

Sa Die no est petzi cultura e istòria, pro sos organizadores podet devènnere fintzas un’oportunidade econòmica. “Immaginamus sas persones chi bessant pro sos caminos e in sos locales – concruit Laterza – unu momentu pro s’adobiare, sotzializare a pustis de duos annos in cales custas ocasiones sunt mancadas a totus e mescamente a sos bendidores. Est unu perìodu de s’annu “istratègicu”: comintzat s’istade, su 25 est festivu e a pusti nch’est su 1° de maju”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22 Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...