Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Cantos sunt is nuraghes? Un’istùdiu nou narat chi sunt prus de is chi si pensat

Su Nuraxi. Foto de Norbert Nagel (Wikipedia).

Cando in’iscola su professore dimandaiat cantos sunt is nuraghes in Sardigna, sa rispostas fiat “prus pagos de 7 mìgia”. Ma dae oe sa tzifra càmbiat.

Fintzas a como, difatis, sunt istados tzensidos 6.523 nuraghes, ma segundu un’istùdiu pubblicadu in su libru essidu dae pagu ‘I nomi di oltre ottomila nuraghi’, nde resurtant 8.239. S’autore est Mauro Maxia, istudiosu ispetzializadu in limba e cultura sarda, chi at publicadu prus de 150 traballos tra libros de istòria de sa limba, dialetologia, fonètica, filologia de sa Sardigna.

Maxia, in s’òpera sua, at predispostu tres repertòrios diferentes: at cumentzadu pro primu dae s’elencu generale alfabèticu de totus is nùmenes de is nuraghes, posca a fatu una chirca a pitzu de is nùmeros de nuraghes pro cada comunu cun sa mèdia pro kmq, e a sa fine at definidu un’elencu de is nuraghes sìngulos partzidos pro ònnia Comuna.

A pustis, is nùmenes de is monumentos sunt istados divididos segundu sa mannària, sa forma e sa tipologia: paleosardos, fitònomos, antropònimos, orònimos o nùmenes ligados a su cultu. Unu capìtulu imbetzes est dedicadu a s’etimologia de su tèrmine “nuraghe” e a is variantes suas, belle 40, impreadas in is dialetos de su sardu.

Mauro Maxia

S’autore, Mauro Maxia. Foto: Facebook

“Custu volùmene – iscriet Maxia in su libru suo – bolet rapresentare s’èsitu de una chirca subra is nùmenes de is nuraghes. Est un’istùdiu linguìsticu onomàsticu chi bolet èssere funtzionale a s’obietivu de cuncordare unu repertòriu generale de totus is nuraghes chi esistint e de cussos documentados in is fontes iscritas e cartogràficas”.

“Annotamala – sighit Maxia – bolet contribuire a interessare de prus sa classe polìtica regionale a is benes archeològicos sardos e a bìnchere su paradossu de un’ìsula chi – mancari siat sa regione de Itàlia prus rica de sitos archeològicos e de grandu valore – no est tra is primas deghe pro nùmeru de bisitadores. Una cosa de non crèere a beru, chi sa càusa printzipale est pro ite su patrimòniu archeològicu isulanu est galu tropu pagu connotu”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Sa mail no at a èssere publicada

De lèghere

Atualidade

In Sardigna unu binu fatu cun s’àgina lassada pasare in su mare. Est unu vermentinu diferente dae is àteros su realizadu dae s’enòlogu Andrea...

Passadu presente

Ite nos contat su 1848? Pro seguru est su momentu istòricu in ue sa cuntierra intre mundu nou e mundu restauradu nche crompet a...

Atualidade

In Casteddu esistet una biblioteca de sos fumetos. Est istadu presentadu in maju Casteddu, dae s’iscritore e regista Bepi Vigna, s’Archìviu multimediale de s’imaginàriu...

Atualidade

Sa vida a pustis de sa morte. Est acontèssidu in Cùllieri in ue, un’annu a oe, unu fogu mannu aiat brusiadu ètaras e ètaras...

Istòrias est una revista de informatzione in linia in limba sarda a règula cun s'istandard de sa Regione Sardigna. Est unu produtu de s'Asòtziu culturale Arvéschida.


|Gerèntzia | Pro ite custa revista | Riservadesa | Archìviu |


Copyright © 2022 |Registratzione in su Tribunale de Casteddu n°5 de su 14 de su mese de Trìulas 2018