Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Cantos sunt is nuraghes? Un’istùdiu nou narat chi sunt prus de is chi si pensat

Su Nuraxi. Foto de Norbert Nagel (Wikipedia).

Cando in’iscola su professore dimandaiat cantos sunt is nuraghes in Sardigna, sa rispostas fiat “prus pagos de 7 mìgia”. Ma dae oe sa tzifra càmbiat.

Fintzas a como, difatis, sunt istados tzensidos 6.523 nuraghes, ma segundu un’istùdiu pubblicadu in su libru essidu dae pagu ‘I nomi di oltre ottomila nuraghi’, nde resurtant 8.239. S’autore est Mauro Maxia, istudiosu ispetzializadu in limba e cultura sarda, chi at publicadu prus de 150 traballos tra libros de istòria de sa limba, dialetologia, fonètica, filologia de sa Sardigna.

Maxia, in s’òpera sua, at predispostu tres repertòrios diferentes: at cumentzadu pro primu dae s’elencu generale alfabèticu de totus is nùmenes de is nuraghes, posca a fatu una chirca a pitzu de is nùmeros de nuraghes pro cada comunu cun sa mèdia pro kmq, e a sa fine at definidu un’elencu de is nuraghes sìngulos partzidos pro ònnia Comuna.

A pustis, is nùmenes de is monumentos sunt istados divididos segundu sa mannària, sa forma e sa tipologia: paleosardos, fitònomos, antropònimos, orònimos o nùmenes ligados a su cultu. Unu capìtulu imbetzes est dedicadu a s’etimologia de su tèrmine “nuraghe” e a is variantes suas, belle 40, impreadas in is dialetos de su sardu.

Mauro Maxia

S’autore, Mauro Maxia. Foto: Facebook

“Custu volùmene – iscriet Maxia in su libru suo – bolet rapresentare s’èsitu de una chirca subra is nùmenes de is nuraghes. Est un’istùdiu linguìsticu onomàsticu chi bolet èssere funtzionale a s’obietivu de cuncordare unu repertòriu generale de totus is nuraghes chi esistint e de cussos documentados in is fontes iscritas e cartogràficas”.

“Annotamala – sighit Maxia – bolet contribuire a interessare de prus sa classe polìtica regionale a is benes archeològicos sardos e a bìnchere su paradossu de un’ìsula chi – mancari siat sa regione de Itàlia prus rica de sitos archeològicos e de grandu valore – no est tra is primas deghe pro nùmeru de bisitadores. Una cosa de non crèere a beru, chi sa càusa printzipale est pro ite su patrimòniu archeològicu isulanu est galu tropu pagu connotu”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

De lèghere

Cultura

Chimbanta filmmaker dae totu su mundu in Sardigna pro contare sa vida de Seui. In sa bidda de sa Barbàgia de Seùlu dae lùnis...

Film

Ària de festa b’at in Otieri. Non ca si nch’est acurtziende sa de su Remèdiu ebbia, ma fintzas ca in custos concruos de istiu...

Atualidade

Non b’at possibilidade chi su tema potzat èssere derubricadu. S’allega est in s’agenda ma est beru finamentas chi est un’allega difìtzile. Tantu prus si...

Cultura

Chenàbura chi benit un’eventu de non pèrdere, cun sa projetzione de documentàrios archeològicos suta sos isteddos, in su situ archeològicu de S’Arcu ‘e is...