Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Polìtica

Es nadu, es nadu, es nadu… su Guvernu!

Bàntzigos bòidos, nânt is istatìsticas. Ma in antis de s’anneu giai b’at pensadu sa majoria de tzentru dereta a illierare. Intre galaveras e alabàntzias sa criadura pàtria at bidu sa lughe…in unu patrefìliu! A totu fua, a bisu de su levadore de su Montigru.

A sa criadura, fèmina mancari “fratello” e cun pagas sorres ministras, mancu faladu su primu pannu nche l’ant postu deretu unu primu donu a manu de dereta in pees de giògulu, che chi bi l’aeret giutu unu de sos tres res in fatu a fogu ispàinu: unu ddl semper in contu de crios, o mègius, de fedos. Cun una mudada de faeddu in su primu artìculu de su còdighe tzivile de s’annu XXI: capatzidade giurìdica cun su “concepimento” e non cun sa “nascita” ebbia.

Un’aconcada? A bìdere istemus. Ma chi l’aprovent o mancu (in carrera de sa Sue ant a èssere pensende chi b’at prus tempus…chi non sartitza), su sestu est marcadu. Ca una mudada de nùmene, cun annanta de paràula, bi l’amus imperistantu in su ministeru de sas oportunidades parìviles e de sa famìlia. Chi como, difatis, est finamentas ministeru de sa natalidade.

Ammentemus·nos chi s’Itàlia tenet a su presente belle 59 milliones de abitantes, e chi sa cosa non diat agradare a su chi su presidente de su Senadu tenet in cantaranu a petorra parada. Nargeit su Erre, su 1927 in sa Càmera, chi sos italianos non deviant èssere in mancu de 60 milliones giai a metade de su sèculu coladu ca «totus sas natziones e totus sos imperos ant comintzadu a decaire cun sa mèngua de sas nàschidas».

A su ministru de su brassolu sa tarea! Ex radicale cun radicale furriada a dereta, l’amus intesu dende boghe a su Family Day su 2007 (cando chi su guvernu Prodi fiat presentende sos “Dico”). E a banda sa Ru486 chi mancu s’intesa, custas sunt sas àteras pìndulas suas: est contra a sas uniones tziviles, contra a su reatu de omofobia, contra a s’eutanasia, contra a su divòrtziu curtzu e non faeddemus de sa procreatzione assìstida.

Su fatu est chi custu guvernu naschet in modalidade Gpa: ca ant fatu totu sos àteros.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Atualidade

“Torrare a sa vida pròpia de sas comunidades e a sa solidariedade chi las distinghet pro s’abèrrere cara a s’esternu, gasi de criare oportunidades...

Atualidade

In ocasione de sa chida natzionale de sa Protetzione tzivile in programma in totu Itàlia dae su 6 a su 13 de santugaine cun...

Cultura

Terreni d’Incontro, fèstival de teatru, mùsica, cultura e artes visivas, torrat in Nùgoro pro sa segunda editzione serrende·bi·la como cun sas atividades dedicadas a...

Film

Su Treninu Birde est connotu oe comente mèdiu de trasportu turìsticu chi permitit a sardos e istràngios de iscobèrrere sos corratzos prus cuados e...