Paolo, operaju de una casaja, s’est improvisadu operadore ecològicu, regollende is refudos de cada casta in is caminos de s’Ogiastra.
Est dàbile a dd’obiare prus che totu su domìnigu in is caminos comunales o provintziales a fùrriu de Barì, cun sa bitzicleta sua e su carreteddu grogu, cun guantos, pìtziris e sachitas pro s’arga. Paolo oferit custu servìtziu totu a in donu: boddit is refudos, a s’ispissu imbaratzosos, fuliados a muntone in is coletas de istradas prus traficadas e is caminos de sartu, ddos diferèntziat e nde ddos leat a s’ìsula ecològica pro s’ismartimentu. Dae pagu at peri fatu un’acòrdiu cun su comunu de Barì: imbetzes de nche portare s’arga a su tzentru ecològicu, dda lassat bene amuntonada e sinnalada in s’uru de caminu e is de s’impresa chi gestint s’ecotzentru colant a nde dda leare, bastit chi siat in intro de is làcanas de su comunale de Barì.
Paolo Burati tenet 55 annos e est un’operaju in unu casaja de su logu. Amantiosu de tziclismu, istat in Barì, in ue s’est cojuadu e tenet duos fìgios, ma est de San Bonifacio, in provìntzia de Verona.
At cumintzadu sa “missione” contra is “intziviles” in su 2010 partetzipende a s’Aliga Day regionale, organizadu dae su Movimento Sardegna Pulita, nàschidu in Macumere. Fiat un’initziativa regionale chi aiant aderidu is tzitades printzipales de sa Sardigna comente Casteddu, Tàtari, Nùgoro e Terranoa. A pustis de cussa esperièntzia Paolo at tentu s’idea de repìtere s’initziativa a livellu locale, in Ogiastra. “Girende a bitzicleta mi capitaiat de bìdere s’arga fuliada fatu de is caminos pro manu de is intziviles. Ogni borta mi poniat fele, ma su de mi infelonare non serbiat a nudda, duncas aia detzisu de fàghere calicuna cosa. Tando aia mutidu is organizadores de su Movimentu — ispiegat Paolo — chi in deretura fiant istados favorèvoles a repìtere s’eventu in Barì”. In su 2010, de acòrdiu cun s’amministratzione comunale, aiat inghitzadu sa prima die ecològica bariesa. “Pro fàghere unu pagu de publitzidade a s’eventu aia prenu sa bidda de locandinas de s’Aliga Day, donadas dae is organizadores regionales. A nàrrere sa veridade, no aiant partetzipadu medas bariesos, ma aiant aderidu medas persones de is àteras bidda! S’initziativa fiat andada bene. S’annu sighente apo fundadu s’assòtziu “Ogliastra chi vive” e dae tando cada annu apo organizadu s’Aliga Day!”.
Su cambiamentu est arribbadu in su 2022 cando Paolo at connotu a Luciano Strabello. “Strabello- contat Paolo- fiat andadu cun una tropa de voluntàrios a regòllere s’arga in unu caminu a curtzu a domo de mama mea, in San Bonifacio. Sorre mea comente dd’aiat bidu, deretu m’aiat telefonadu pro mi nàrrere chi fintzas inie ddoe teniat gente chi faghiat su chi faghia deo in Ogiastra. A sa coa dd’apo chircadu in Facebook”. Ses meses a pustis, Paolo e Luciano fiant paris in Verona pighendesi unu cafè paris. Dae tando Paolo est in sòtziu cun “Raccoglitori di inciviltà altrui Odv“, un’assòtziu sena iscopu de lucru chi lìmpiat caminos, giardinos, parcos prenos de refudos abbandonados dae is intziviles, ma chi tenet fintzas sa punna de informare e sensibilizare sa gente in contu de incuinamentu e dannos ambientale, dèvidos a su cunferimentu non curregidu de is refudos.
Sunt medas is initziativas de s’assòtziu. Pagu prus de unu mese a oe Paolo at adobiadu is pitzocos de s’Istitutu Alberghieru JANAS de Tortolì pro una die de sensibilizatzione ambientale e, semper in cussas dies, is istudiantes de s’iscola segundària de Loceri ant tentu un’addòbiu cun Luciano Strabello. “Ddis at fatu cumprèndere — ispiegat Paolo- comente ognunu de issos podet èssere un’istìddiu, ca s’indiferèntzia ochit e ca sa diferèntzia contat… Ca su benidore issoro est in is manos issoro etotu”. In maju ant organizadu un’Aliga Day in Tecu e posca addòbios cun is pitzocos de is iscolas de Cardedu e Barì chi, armados de guantes e istèrgios, ant regortu chentina de tzicas de sigaretas e àteros refudos in is caminos a ingìriu de s’iscola. Is còigios de is sigaretas sunt is refudos prus abbandonados dae is fumadores intziviles, e contribuint in modu significativu a s’incuinamentu e a su degradu ambientale.
A pustis de Paolo, medas àteros si nche sunt unidos a s’assòtziu, chi est impinnadu in un’òpera de sensibilizatzione in is iscolas e in is comunos, cun cunferèntzias e cunvegnos. Su sìmbulu de suo est unu colibrì piticu cun unu gùtiu in su bicu. Su significu est ca cadaunu de nois, mancari minore e cun pagos mèdios a disponimentu, comente si siat podet èssere parte de su cambiamentu.
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018
