Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Sa tziviltade nuràgica in s’Unesco, unu passu in antis

Su primu passu pro more chi a sa tziviltade nuràgica bèngiat reconnotu su deretu suo a intrare a fàghere parte de su patrimòniu de s’umanidade est istadu fatu. Dd’at annuntziadu cun custos faeddos Pierpaolo Vargiu, presidente de “La Sardegna verso l’Unesco: “Est dereta de arribbare sa noa chi isetaìamus: su màrchiu istraordinàriu de s’identidade sarda, est istadu insertadu oe in sa “lista de is tentativos” de s’Unesco.

“In custu momentu de cuntentu- at agiuntu Vargiu- est dovere a torrare gràtzias prima de totu a su traballu acumpridu dae su Comitadu Sientìficu nostru, coordinadu dae is professores Ugas, Zucca e Depalmas e a sa mobilitatzione ispantosa e unitària de is sìndigos, de is cussìgios de totu sos comunos de sa Sardigna, de su Consìgiu, de sa Giunta e de sa Presidèntzia regionale, de sas Universidades sardas, de su mundu de s’iscola, de s’economia e de sos assòtzios chi ant cun passione e impinnu ant donadu coddu a unu disafiu chi podet cambiare a beru su benidore de sa Sardigna”.

“Su de èssere amìtidos in sa ‘lista de sos tentativos’ – sighit Vargiu- est unu primu passu importante, ma su percursu chi at a giùghere s’ìsula nostra a Parigi est longu e ischimus chi pro lòmpere a s’obietivu nostru ddoe tenet galu meda traballu de fàghere. A ogna contu semus pregiados pro unu resurtadu chi prèmiat s’aficu cumpartzidu chi at unidu totu sos sardos, dae sas tzitades a sas biddas pitica, dae Tàtari a Casteddu, totus unidos in nùmene de una grandu prospetiva comuna”.

“Immoe su disafiu – concruit Vargiu- est de puntare prus in artu: sa tziviltade nuràgica depet èssere reconnota “patrimòniu de s’umanidade” dae s’Unesco, ma mescamente depet devènnere s’elementu de promotzione de s’ìsula Nostra pro portare a in antis unu progetu nou de isvilupu sustenìbile, chi tenet fundamentu in is raighinas nostras e in cosas de primore de s’ìsula”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...