Deghe règulas contra sa difusione de su coronavirus

Pro prevènnere su contàgiu de Coronavirus, su ministeru de sa Salude at difùndiu deghe cussìgios de sighire. Unu vademecum chi est istadu imbiadu puru a is amministradores comunales de sa Sardigna. Ddu publicaus innoi, cun s’ispera de donare informatziones profetosas sena faghere atzicare sa gente prus de cussu chi sunt ligende in is giornales.

  • Sabunare fatuvàtu is manos

Is manos andant sabunadas cun abba e sabone pro osumancu 20 segundos. Si non teneis abba e sabone, podeis impreare fintzas unu disinfetante a base de alcol a su 60%. Sabunare is manos elìminat su virus.

  • Èvitat su cuntatu cun personas chi sufrint de infetziones respiratòrias

Abarra a unu metru de distàntzia dae sas unas àteras personas, prusatotu cando tussint o tenent sa calentura, pro ite su virus est in is stìddios de salia.

  • Non ti tocare ogos, nasu e buca cun is manos

Su virus si trasmitet mescamente pro bia respiratòria, ma podet intrare in su corpu fintzas pro mèdiu de is ogos, su nasu e sa buca, tando èvitat de ddos tocare cun is manos chi prima non as sciacuau.

  • Tupa buca e nasu candu depis isturrudare

Si tenes un’infetzione respiratòria, èvitat cuntatos cun  is àteras personas, si depis isturrudare tocat a ti tupare sa buca cun su gomitu o unu mucadore.

  • Non pigare meighinas antivirales e nemmancu antibiòticos a prus pagu chi siant prescrìvidos dae su dutore

A s’istadu atuale non b’ant evidèntzias sientìficas chi s’impreu de sas meighinas antivirales prevèngiat s’infetzione de su nou coronavirus. Sos antibiòticos non funtzionant contra sos viros, ma isceti contra sos batèrios. Su coronavirus est unu virus e tando sos antibiòticos non benint impreados comente a mèdiu de preventzione.

  • Limpia superfìtzies cun disinfetantes a base de cloro o alcol

Disinfetantes chìmicos chi podent ochire su nou coronavirus in is superfìtzies includent disinfetantes a base de candeggina / cloro, solventes, etanolo a su 75%, àtzidu peracetico e cloroformio.

  • Imprea sa mascherina isceti si pensas de èssere malàidu o agiudas persones malàidas

S’Organizatzione mundiale de sa sanidade racumandat de bestire una mascherina isceti si pensas de àere cuntràidu su nou coronavirus o si ti pigas cura de una persona malaida.

  • Sos prodùtos ‘made in China’ e sos pachetes retzidos dae sa Tzina non sunt perigulosos

S’Organizatzione mundiale de sa sanidade at decraradu chi personas chi retzint pachetes de sa Tzina non sunt a arriscu de cuntràere su coronavirus, pro ite no est in gradu de subravìvere a longu in sas superfìtzies.

  • Muti su nùmeru 1500 si tenes calentura o tussi e ses torradu dae sa Tzina dae prus pagu de 14 dies

Su perìodu de incubatzione de su coronavirus est cumprèndiu tra 1 e 14 dies. Si ses torradu dae unu biàgiu in Tzina de prus pagu de 14 dies, o ses istadu a cuntatu cun personas torradas dae sa Tzina de prus pagu de 14 dies, e ti benit calentura, tussi, dificultade respiratòria, dolores musculares, istrachesa muti su nùmeru 1500 de su Ministeru de sa Salude pro tènnere informatziones subra ite fàghere.

  • Animales de cumpangia non difundent su coronavirus

Pro immoe, non b’ant proas chi animales de cumpangia comente a canes e gatos potzant èssere infetados dae su virus.

T'est pràghidu s'artìculu? Connosches bene s'argumentu e boles iscrìere carchi cosa pro megiorare s'informatzione? Iscrie·nos una lìtera a redatzione@istorias.it.