Cun su 21 de custu mese nch’amus coladu duos meses de ierru chi est pretzisu a los marcare in cartolàriu. Ca est dae cue chi amus a pòdere torrare risposta, a tempus suo, a sos chi fintzas ocannu ant a sighire a nàrrere chi in istiu at fatu semper tempus caente, e chi duncas sunt totu tontesas sas de su cambiamentu climàticu.
In custos meses de ierru fritu no at fatu e abba no at faladu dae chelu. Su livellu in sas digas de Sardigna est un’àteru indicadore. Gasi etotu sos provedimentos de ratzionalizatzione de sos impreos adotados dae sos cunsòrtzios de bonìfica: est bastante a nch’intrare a sos sitos issoro pro lèghere sas ordinàntzias de cuntenimentu e de proibitzione de impreos irrìguos.
Ma podent agiudare a cumprèndere finamentas sas rechestas de istadu de calamidade avantzadas dae sos assòtzios de categoria. Chie traballat in sos sartos sa suferèntzia l’et iscumproende die cun die. Gasi est pro sas aziendas agrìculas chi pagu sunt collende; gasi est pro sas aziendas zootècnicas chi non podent aproendare in autonomia sas bèstias issoro cun su foràgiu pro neghe de s’annada colada.
Si in cunditziones normales sos capannones fiant prenos de foràgiu como sa cosa gasi no est. Su resurtadu est chi sos allevadores sunt custrintos a comporare sos mangimes chi, però, sunt semper prus caros: dae sos 35 chi fiant a sos 50 èuros atuales a cuintale. Una disaura pro sos bilantzos de s’azienda. E si non proet at a èssere cumpromissu su foràgiu de ocannu.
Ma su de s’abba est unu problema pro sa chi nos serbit in domo ca in prus de sa chi est menguende in sos invasos b’est su problema de sas cundutas chi – sende betzas e fartosas – meda nde perdent in caminu. E pro sas biddas chi nch’istant in tretos de mare at a èssere unu problema prus mannu cun sa lòmpida de s’istiu e de sos turistas, cun sas segundas domos prenas e cun su consumu de abba chi creschet.
