Sìndiga de Fonne, 46 annos. Est Daniela Falconi sa presidente noa de s’Anci Sardegna (sa camba regione de s’Assòtziu de sos Comunes italianos). Unànime su sèberu de s’assemblea chi custu giru non s’est partzida e at disinnadu de punnare a unu nùmene ebbia (su 2017 sa gherra fiat totu interna a su Pd, chimbe annos a pustis su disafiu intre sos blocos de tzentru-dereta e tzentru-manca).
Sa primu cosa chi at naradu sa neo-presidente pertocat deretu sa rechesta de addòbiu cun sa guvernadora regionale Alessandra Todde «ca sunt infinidas sas emergèntzias chi nois sìndigos afrontamus cada die chirchende pro cantu podimus de lis torrare risposta a sos tzitadinos».
Sa punna est sa de bortulare sa mirada, a su chi at iscritu Falconi etotu in cussu diàriu pùblicu chi sunt sas retes sotziales: «no amus ebbia sas emergèntzias ma, dende borta a su paradigma, amus oportunidades de collire pro fraigare, in pare cun sas àteras istitutziones, cun sos assòtzios, cun sos sindacados, cun sos tzitadinos, polìticas noas. Sos Comunes non sunt sa parte terminale de sas istitutziones ma su comintzu».
Sas problemàticas, emergèntzias o oportunidades chi siant, bi sunt e las connoschimus bene: biddas isboidende·si, sistema iscolàsticu bisestradu, servìtzios pùblicos male postos, trasportos postos peus, retes de connessione oramai barigadas, sèberos de produtzione energètica chi sos Comunes sufrint, retes ìdricas chi cherent prantas.
Est naturale chi no est bastante s’unidade de sos sìndigos (s’unanimidade pro Daniela Falcone diat dèvere èssere una fotografia de sas dificultades de sos primos tzitadinos); finamentas ca sos sìndigos e sos amministradores locales una collocatzione issoro la tenent, e custa collocatzione podet èssere minoria o majoria in sos logos (Casteddu e Roma) in ue b’at chie pigat disinnos chi, posca, interessant sas comunidades nostras.
E si a su presente non semus cuntentos de sos disinnos chi ant pigadu pro nois, custa unidade diat dèvere èssere su primu singiale de unu cambiamentu chi, «dende borta a su paradigma», diat dèvere interessare manu manu a sos chi nche sunt prus in artu. Gasi at a èssere?
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018
