Unu documentu pro pedire chi su paesàgiu sardu fatzat parte de sa lista de su patrimòniu Unesco. Dd’ant firmadu prus de 150 sìndigos rispondende in custa manera a s’apellu de is Riformadores chi pro primos ant propostu s’idea de s’intrada de sa Sardigna in sa lista de s’organizatzione chi dipendet dae is Natziones Unidas.
Belle sa metade de is Comunos de s’Ìsula at aprovadu sa motzione pro su reconnoschimentu de su paesàgiu culturale de sa Sardigna e sa definitzione de su territòriu suo comente “museu abertu”. Medas is Cussìgios comunales chi ant postu s’aprovatzione de sa motzione in s’òrdine de sa die. “S’initziativa de is Riformadores – ispiegat Michele Cossa – faghet parte de su reconnoschimentu de su printzìpiu de insularidade in sa Costitutzione e naschet dae su voluntade de donare prus balore a su patrimòniu sardu, comente a cussu de is àteros pòpulos de su mundu”.
Unu paesàgiu culturale chi podet bantare 3.500 Domus de Janas, Menhir, necròpolis istuvidas in sa roca, belle 10 mìgia turres nuràgicas, simpres o cumplessas, Tumbas de is Gigantes. “A ddu custoire – agiunghet Cossa – sunt prus che totu is Comunos chi faghent de totu pro ddu preservare dae su tempus e dae is persones chi non nde cumprendent s’importàntzia”. E oe, concruit, “sa Sardigna, cun is sìndigos in primu lìnia, pedit chi custu patrimòniu de balore istremenadu bèngiat postu a su seguru e reconnotu comente diat dèpere èssere in su mundu”.
Sena cunsiderare chi, segundu s’Istat, de is 81 parcos archeològicos presentes in Itàlia, 54 s’agatant in Sardigna. S’intrada in sa Lista de is Paesàgios Unesco diat pòdere donare prus risursas pro custoire custas bellesas istòricas e culturales.
