In sos ateneos italianos s’inglesu est preferidu a s’italianu comente limba de insegnamentu universitàriu e in sa chirca, ponende in perìgulu sa subravivèntzia de s’italianu comente limba de cultura e de comunicatzione generale una borta privada de setores de fundamentu comente is linguàgios tècnicos e setoriales. A ddu nàrrere, in una lìtera aberta indiritzada a sa ministra Anna Maria Bernini e a su retore de s’Universidade de Bologna, Giovanni Molari, est su presidente de s’Acadèmia de sa Crusca, Paolo De Achille, chi at sutaliniadu s’importu de mantènnere s’italianu comente parte integrante de s’ambiente acadèmicu.
Sa lìtera est istada iscrita a pustis de s’istitutzione de unu Cursu de Làurea in Economia de su Turismu in s’Universidade de Bologna, sede de Rimini, a tìtulu ‘Economics of Tourism and Cities’, chi at a èssere totu in limba inglesa. Custa detzisione nd’at iscasiddadu una surra de chèschias, cun rechestas de interventu fintzas dae banda de sos operadores turìsticos.
S’Acadèmia de sa Crusca at pesadu interrogativos in contu de sa cunformidade de custos cursos cun sa lege, chi previdet chi chie cunsighit su tìtulu tèngiat una connoschèntzia prena de s’italianu. In prus, at remonadu una sentèntzia de sa Corte costitutzionale chi promovet sa didàtica in limba istràngia ma cheret chi s’italianu non siat esclùdidu de su totu. S’Acadèmia at sutaliniadu chi fintzas istitutziones comente su Politecnicu de Milanu ant tentu contu de custa sentèntzia, garantende insignamentos in italianu in sos cursos in limba istràngia.
De Achille at fintzas evidentziadu chi su cursu in chistione pertocat su turismu in Itàlia e duncas sa limba italiana diat dèvere èssere parte integrante de sa formatzione.
S’Acadèmia de sa Crusca como est abetatende chi sa ministra Bernini e su retore Molari ddi torrent isceda. Custa chistione, bida dae sa Sardigna, in ue su monolinguismu italianu est ponende a arriscu s’esistèntzia de sardu, est a su nessi irònica.
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018
