Sa pistola a tamburu? Dd’at imbentada unu sardu. S’istòria de Antoni Broccu de Gadone Custa est su segunda istòria contada in Priogheddos, su podcast de Istòrias

Foto: es.aliexpress.com

Ascurta s’istòria de Antoni Broccu de Gadone:

Su testu de su podcast

Is càmpanas fiant sonende a mesudie. Su calore de su sole, nche imbucaiat in is ossos, una araghe caente mundaiat is caminos de sa tzitade de Laredo, Texas. Totu in una Tex Willer nde bogat sa Brocu dae sa bàina e faghet fogu.

No, custu contu no est istadu mai iscritu dae Bonelli e mai disegnau dae su lapis de Galep, su sardo Aurelio Galleppini. Istrochende un’artìculu de s’Unione Sarda de unos deghe annos a oe, s’istòria, in sa primu metade de s’Otoghentos, fiat acranta de pigare s’andala chi dae Frùmini, colat in sa Barbàgia de Belvì conca a su Gennargentu, ma poi, pro una brulla de su destinu, at leadu un’àtera filada.

Cussu imbenteri de Frantziscu Antoni Broccu de Gadoni, nàschidu e pàschidu in mesu a is castangedos e a is nughedos chi inghìriant sa bidda, casi seguramente est issu chi tenet su mèritu, o sa curpa, de àere pensadu e fraigadu su primu unu protòtipu de pistola a tamburu, ma s’americanu Samuel Colt fiat istadu, tocat pròpiu a ddu narrere, meda prus lestru de issu.
Custu fatu arregodat unu pagu sa disputa tra Meucci e Bell pro s’imbentu de su telèfonu, ma in berteru non tenimus nisciuna prova chi Colt apat nd’apat furadu s’idea a Brocu. S’ùnica ispiegatzone est chi fiat arribadu su tempus pro custa solutzione tecnològica, ma su gadonesu no aiat tentu s’arbìtziu e s’ispitzesa de su collega suo de su Connecticut.
Aiat bìnchidu duncas su marineri Samuel Colt, chi a parte is brullas, fiat istadu prus lestru a brevetare sa pistola a tamburu chi pro custu motivu at leare pròpiu su nùmene suo. Sa Colt, sìmbulu de su Far West e detzisiva in totu s’Otighentos americanu, paris cun su Winchester, at a cambiare su destinu de una natzione intrea, at a èssere tzelebrada dae sa literadura populare de s’epopea de is pionieris americanos e sifhi sighi film de is pelliculas tzinematogràgicas de Hollywood, finas a arribbare a is famados “Spaghetti West”.

Ma torramus a coa.

Gadone, Anno Domini 1833. Frantziscu Antoni Brocu, fìgiu de Batista e de Angèlica Poddi, teniat una butega de maistru de ferru in su bighinaudu de Coa de muru, in mesu bidda. A 37 annos aiat fatu giai unu muntone de iscopertas e imbentos. Dae su fraile de mastru Broccu nd’essiant limbricos, paiolos, arratzados, aràdulos, tegiolas, trèbines, pàlias de forru, ferros de caddu, picos e marrones, ma comente resurtat dae su registru de su prèideru de tando Raimondo Bonu, peri un mulinu a roda istantàrgia, un’organu fatu de canna, una càmpana, unu relògiu a pèndulu chi comente cuadrante portaiat su trempale de su portale de sa domo e is lantzetas giradas a parte de foras, e peri una matraca chi faghiat unu sonu chi insurdaiat. Pro custu in Gadone si costumat galu a nàrrere, cando unu est faghende trèulu meda, “parit sa matraca de maistu Broccu”.

A fortza de pistare sa incòdina, però, dae s’inginnu de Frantziscu Brocu, aiant cumentzadu a pigare forma peri armas de ogna casta, archibusos, fosiles e iscopetas, finas a cando dae sa forredda nde fiat essidu unu ingàinu chi a in antis de tando nemos nde aiat bidu: una pistola a 4 (o a ses) canniteddas chi furraiant a inghìriu de unu pernu e chi a ogna fùrriu s’arreschiat a filu cun una canna prus longa. Tzertu, non fiat pròpiu sa moderna pistola a tamburu, ma su cuntzetu fiat cussu.

Finas a tando is pistolas fiant pro su prus unu corpu e a canna sola. A s’incumentzu de s’800 fiant essiada peri pistolas a canna mùltipla, cun unu o prus griletos. Ma sa pagu afidabilidade de sa mecànica, a s’època is cungègnos fiant totus forgiados a manu, aiat indoidu is armajolos a chircare àteros rimèdios chi aerent permìtidu de carrigare s’arma prus a sa lesta, cosa chi in sa pistola a canna mùltipla, chi tocat a subènnere fiat galu a avancàrica , non fiat fatzile a otènnere.

Ma is armeris, imbetzes de sighire a isperimentare solutziones a prus cannas e a prus corpos, aiant pensadu a unu modu pro isparare prus corpos de fila de pare (sena torrare a carrigare) semper cun sa pròpiu canna.

Giai in su 1818 s’inglesa Elisha Collier aiat isvilupadu unu modellu de pistola a tamburu e a canna sola sìmmile a sa rivoltella atuale, ma sa bruvura s’innescaiat galu cun sa pedra de atzàrgiu. Cun s’imbentu de is càssulas a percussione fiant essias is gosi mutidas “Pepperboxes”, rivoltellas cun unas cantas cannas aunidas a pare chi rodaiant comente unu tamburu. Ma però fiant tropu imbaratzosas e graes e duncas pagu manìbiles.

Duos annos a pustis dae s’intuitzione di Frantziscu Antoni Broccu, s’americanu Samuel Colt aiat tentu s’idea de aunire a pare is carateristicas de is “Pepperboxes” e de s’arma sestada de Elisha Collier. In su 1836 aiat brevetadu una pistola cun unu tamburu chi rumbulait (dae inoghe su faeddu revolver), acantu sa bravura pro partire su corpu s’alluiat pro mesu de is càssulas a percussione. Gràtzias a s’ afidabilidade sua cust’arma (su modellu Patterson prima a 5 e poi a 6 corpos) aiat tentu fortuna meda, gosi comente is àteros modellos sighentes. S’imbentore americanu aiat postu is fundamentas de una de is siendas produtoras de armas prus mannas de su mundu, sa Colt’s Manufacturing Company.

E Antoni Broccu? A s’imbesse de Colt, aiat sighidu a forgiare is pistolas suas in modu artigianale ebbia. Is armas suas aiant fatu su giru de sa Sardigna, sunt istados agatados modellos in Aritzu, Dèsulu e Casteddu, si narat ca calicunu esemplare siat lòmpidu peri a sos Istados Unidos.

Pro is imbentos suos aiat retzidu medas reconnoschimentos e unu prèmiu de 300 francos. In su 1843, in ocasione de su segundu viàgiu de Carlo Alberto de Savoia in Sardigna, l’aiant cumbidadu a Casteddu pro ammustrare a su re su funtzionamentu s’arma sua, ma non ddoe fiat andadu. Pagu su dannu, ma sa peus fiat ca non aiat pensadu nimancu de dda brevetare! Antoni fiat abbarradu che a Annita cun is cadiras, S’at a mòrrere in su 1883 a 85 annos malàidu, annos prima aiat pèrdidu sa memòria, pòberu e sena glòria. Samuel Colt imbetzes, a parte sa fama, at a diventare unu de is òmines prus ricos de is Istados Unidos.

Sa figura sua est istada torrada a iscoprire in sa tesi de làurea de Susanna Secci, neta de su ferreri gadonesu, e gràtzias a una mustra fata unos cantos annos a e in Gadone in ocasione de sa manifestatzione Prendas de Ierru.
Su poeta Frantziscu Dore Satta in s’òpera sua Su triunfu d’Eleonora d’Arborea o siat su mundu, s’umanidade, su progressu. Poema epico in ottava rima, pubblicada in Casteddu dae sa domo imprentadora Alagna in su 1870, dd’aiat intregadu duas otadas chi incumentzant cun is versos “Ecco puru s’artista de Gadone, Ch’hat inventadu s’archibusu a roda” e sighet narandu de comente Broccu siat istadu olviadu dae totus, morende•si sena parare fama e in miseria.

Ma comente si narat Audentes fortuna iuvat, sa cofa currit a is atrividos, e Broccu, fortzis non teniat s’ardimentu de Samuel Colt, chi seguramente fiat prus resolutu e ispitzu. Ma tocat a nàrrere ca però Colt si fiat peri agatadu in su logu giustu e in su momentu giustu. Pro 10 annos s’istadu de su Texas fiat abbarrau indipendente e a Colt ddi fiat bennida in purrata s’oferta de armare is ranger texanos cun sas pistolas suas. Gràtzias a cuss’armamentu, in su 1846, is ranger aiant tentu una ruolu importante in sa vitòria de Palo Alto contra s’esèrtzitu messicanu. Is pistolas Colt sunt istadas impreadas peri durante sa Gherra de setzessione americana (1861-65) siat dae is nordistas, siat dae sos cunfederados, mancari Colt atiraret prus pro is nordistas. Sa revolver modellu 1873 fiat intradu in dotatzione a s’esèrtzitu istadunidensu e in su 1876 fiat in sa bàina de is cavallegeris de su Generale Custer in sa batalla de Little Big Horn.
Pro finire is Colt sunt istada imprendas in sas gherras contra Mèssicu e Ispagna e dae is sordados americanos in sa Prima e in sa Segunda gherra mundiale. S’arma est abarrada de ordinàntzia pro sos militares USA finas a sos annos Otanta cando est intrada in dotamentu sa Beretta.

Comente est befulanu su destinu. Broccu aiat totu is mèritos pro tènnere unu postu de onore tra is imbentores mannos de s’Istòria. Gadone cun sa miniera de Funtana Raminosa, is conchiles e is tacos suos, su padente de Coròngia, su bacu isfundu istuvidu dae su Flumendosa comente unu Canyon de su Colorado, subenint unu pagu su paesàgiu de is film western.

Tzertu, diat essere istadu bellu chi in s’urtima iscena de Il buono, il brutto e il cattivo de Sergio Leone, dae suta su poncho de Clint Eastwood nde istuparet una Broccu. E non una Colt.

L.M

Priogheddos, contus chi abbarrant in conca. De Ivan Maròngiu

Cuncòrdiu àudio: Màuru Loddu – Supervisione: Andrìa Deidda

Po custu podcast amus impreau:

  1. Vega Loops – Hot tears of Far West
  2. Hannes Hofkind – Western Showdown (without drums)
  3. SnakesArt – Walking down the promenade
  4. Josh Woodward (Instrumental_Versions) – Darien Gap (Instrumental Version)
  5. Stefan Hubrich – Water No Beer
  6. Jahzzar – So Far So Close
  7. Robert80z – Reptile Blues

Ascurta àteras istòrias de Priogheddos

T'est pràghidu s'artìculu? Connosches bene s'argumentu e boles iscrìere carchi cosa pro megiorare s'informatzione? Iscrie·nos una lìtera a redatzione@istorias.it.