Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Eletziones europeas: proportzionales in contu de listas, sproportzionadas in contu de ìsulas

Tres milliones e barda in prus sos eletores sitzilianos

Pexels, foto tirada dae Eberhard Grossgasteiger

Conca a sas eletziones pro su rennou de su Parlamentu europeu, in programma sàbadu s’8 e domìniga su 9 de làmpadas, comintzamus oe a faeddare de polìtica e de istitutziones comunitàrias.

Giornales e tg sunt die cun die faeddende·nde, mescamente pro cumprèndere si sos majorales de sos partidos italianos s’ant a candidare, si l’ant a fàghere comente cabos de lista o mancu, si s’at a candidare carchi generale chi s’est faghende sos contos suos e si su tzentru dereta at a èssere unidu.

B’at de nàrrere chi in cada paisu chi si votat (ca non votamus in Itàlia ebbia) su sistema adotadu est su de su càrculu proportzionale, duncas est craru chi cada partidu chirchet de pigare votos a sas formatzione intre sas prus serentes a su pensu issoro.

Duncas est craru chi no amus a connoschere una dinàmica de coalitzione comente l’amus bida su 25 de cabudanni de duos annos a como in Itàlia e su 25 de freàrgiu de ocannu in Sardigna. Pro la truncare in curtzu: sa Lega est in crisi e pro àere prus cunsensos s’est ghetende galu prus a dereta de Fratelli d’Italia e de issa etotu.

Nargiamus finamentas chi in Itàlia, pro sas europeas, b’est su sistema de sas preferèntzias (finas a tres) e chi sa tzircuscritziones sunt bastante mannas. Chimbe sunt custas: nord-ovest; nord-est; tzentru; meridione; ìsulas. Duncas si b’at gente chi cheret preferèntzias che a libros bèndidos (tipu carchi generale), est craru chi si devet fàghere bene bene sos contos in contu de cumbenièntzia e de prospetiva polìtica.

Chie non s’at a fàghere contos meda finas custu giru est sa Sardigna in tzircuscritzione (istitutida su 1979) in pare cun sa Sitzìlia. S’annu coladu su Cussìgiu regionale aiat votadu in forma unànime unu testu pro su collègiu ùnicu. Una manera pro nche barigare sa diferèntzia demogràfica cun sa Sitzìlia (prus de 4 milliones e 600mìgia eletores contra a su millione e 447mìgia e barda de sas chi su mese coladu nch’ant sètzidu a Todde). Ma sa cosa s’est firmada in cue.

Sa borta colada, su 2019, sos eletos fiant totu sitzilianos. Deghe annos a como resesseint in s’impresa Renato Soru, Salvatore Cicu e Giulia Moi: unu record. E fiat dae su 1989 chi sos sardos no elegiant unu parlamentare europeu: sa cosa resesseit cun Mario Melis, sardista. Mario Segni resurteit eletu su ‘94, ma in un’àtera tzircuscritzione.


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Atualidade

“Torrare a sa vida pròpia de sas comunidades e a sa solidariedade chi las distinghet pro s’abèrrere cara a s’esternu, gasi de criare oportunidades...

Atualidade

In ocasione de sa chida natzionale de sa Protetzione tzivile in programma in totu Itàlia dae su 6 a su 13 de santugaine cun...

Cultura

Terreni d’Incontro, fèstival de teatru, mùsica, cultura e artes visivas, torrat in Nùgoro pro sa segunda editzione serrende·bi·la como cun sas atividades dedicadas a...

Film

Su Treninu Birde est connotu oe comente mèdiu de trasportu turìsticu chi permitit a sardos e istràngios de iscobèrrere sos corratzos prus cuados e...