Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Tortolì, un’addòbiu dedicadu a “Sa Die” cun is iscolanos de is iscolas mèdias

Sa Die de sa Sardigna in Tortolì, protagonistas istudiantes  e personalidade de su mundu de sa cultura sardu

Ant cumentzadu a prenare s’Auditòrium “Fratenità” de sa Caritas a inghìriu de is 10.00, is iscolanos de is is iscolas mèdias de is istitutos cumprensivos 1 e 2 de Tortolì chi sàbadu coladu, su 27 de abrile, ant partetzipadu a sa manifestatzione culturale dedicada a Sa Die de sa Sardigna. A ddos isetare ddoe fiant is autoridades , comente su sìndigu Marcello Ladu e su cunsigeri regionale ogiastrinu Salvatore Corrias, paris cun is relatores, sonadores e cantadores famados.

S’addòbiu est cumentzadu cun sos saludos istitutzionales e is ringratziamentos de primu tzitadinu a Muns. Antonello Mura pro àere cuntzèdidu s’impreu de sa sala cunvegnos de sa Càritas, cun prus de 600 postos. S’On. Salvatore Corrias at allegadu de s’importàntzia de s’impinnu tzivile e culturale de is levas noas, acapiendesi a su discursu subra “is idiferentes” de Antoni Gràmsci, sustenidore mannu de sa limba sarda. Posca, su moderadore Bustianu Pilosu, referente de sa rete pro su cantu a tenore, at fatu un’introduida ispieghende a is piseddos su sighificu de Sa Die de sa Sardigna e s’importu de sa limba sarda comente elementu identitàriu de su pòpulu sardu.

Fatu fatu in s’Auditòrium ant rintronadu is versos de s’innu “Su Patriotu Sardu a sos Feudatarios, intonadu dae su Coro di Arbatax. Sos traballos sunt andados a dae in antis cun sa presentada de su progetu  “Ufìtziu Limba sarda de su Comunu de Tortolì” e de is atividades suas in is iscolas de su territòriu.

Ma is protagonistas beros sunt istados is istudiantes de is mèdias de is istitutos Cumprensivu 1 e Comprensivu 2 de Tortolì, chi ant lèghidu branos in limba sarda in contu de sa “Sarda Rivolutzione”, istentendesi prus che totu subra sa figura de Giovanni Maria Angioy.

Is iscolanas de s’Istitutu Comprensivu 1 de Tortolì, imbetzes, ant resadu unas cantu poesias sardas chi allegaiant de libertade e de paghe, aberende de custa manera s’interventu de sa retzitadora Clara Farina, chi at fatu un’interpretatzione teatrale de s’innu “Moderare ‘e procurare”.

Interessante meda sa relata de su presidente de s’ISRE (Istitutu Superiore Regionale Etnogràficu) de Nùgoro, Prof. Stefano Lavra, chi at allegadu de su cuntzetu de pòpulu e de natzione sarda. A pustis de s’istentu musicale de su sonadore de launeddas Alessandro Podda, ddoe est istada sa gara poètica de is cantadores Bruno Agus e Dionigi Bitti acumpangiados dae su Tenore de Cardedu.

Sa manifestatzione s’est concruida cun is saludos finales de su sìndigu Marcello Ladu chi at donadu apuntamentu a totus pro s’annu chi benit.


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Atualidade

«Emergèntzias e oportunidades» in sa mirada sua. Ma sos amministradores unidos sufrint sos sèberos de Casteddu e de Roma, in ue sunt partzidos

Isport

Ruju-biaitos in foras de sos play off

Isport

Su campione de s’ìpica sarda e italiana teniat 64 annos Su fantinu de Lanusè, classe 1960, si nch’est mortu giòbia su 23 de maju, pro...

Atualidade

Istrumada atzessìbile e segura comente diritu umanu fundamentale. Initziativa de sos tzitadinos europeos. Sa campagna “My Voice, My Choice” dat a is tzitadinos europeos...