Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Tzìnema, in Casteddu totu brontu pro sa rassigna Nosu e Is Atrus

At a cumentzare mèrcuris su 31 de maju in Casteddu sa de tres editziones de sa rassigna tzinematogràfica “Nosu e is atrus”. Finas a onniasantu ant a bènnere presentadas chimbe dies de projetziones a indonu, cun sa presèntzia de is registas, chi ant a propònnere filmados e longumetràgios girados in is limbas de minoria.

Sa punna printzipale de custa rassigna est de arrichire s’oferta culturale de sa tzitade de Casteddu e promòvere òperas fatas in Sardigna, ponende a cunfrontu pellìculas chi contant esperièntzias de vida acapiadas a sa tzitade, a is pessonàgios suos e a s’istòria sua (Nosu), cun àteros filmados chi afrontant puntos de bista simigiantes in àteros logos de sa Sardigna (is Atrus).

Sa prima die de sa rassigna, riservada a is iscolas, at a èssere mèrcuris su 31 de maju a ora de is 17.30 in su teatru Intrepidi Monelli de Casteddu. In s’eventu ant a èssere projetados su filmadu de animatzione “Giù con Giuali” de Michela Anedda e is filmados cuncordados dae is iscolanos de s’iscola de s’infàntzia de Dèximu Mannu e de s’iscola mèdia de Biddamatraxa, in ocasione de su laboratòriu de tzìnema “Kentzeboghes Iscola”. A sero ddoe at a èssere fintzas s’interventu de Nevina Satta, diretora generale de sa fundatzione Sardigna film commission.

“Sa partetzipatzione de is iscolas est su chi distìngit de prus is fainas de s’assòtziu Babel”, at naradu Paolo Carboni, diretore artìsticu de sa rassigna. “Sa die de su 31 de maju at a èssere intregada a sa presentada de is produtos audiovisivos realizados dae is iscolanos de unas cantas iscolas chi ant pigadu parte a is laboratòrios iscolàsticos a indonu Kentzeboghes Iscola. In su cuntestu iscolàsticu su linguàgiu audiovisivu tenet unu balore educativu mannu meda e favoresset s’isvilupu de s’espressione artìstica, de sa formatzione culturale e de sa comunicatzione sotziale de is istudiantes”.

Sa rassigna at a sighire su 16 de làmpadas in su teatru Intrepidi  Monelli de Casteddu cun una serada dedicada a sa projetzione de is duos filmados binchidores de su prèmiu Kentzeboghes 2021: “Arrivano i Venusiani” de Antonello Deidda e “Ranas” de Daniele Arca.

Sa segunda parte de sa rassigna s’at a fàghere intre mese de ladàmine e onniasantu. Domìnigu su primu de mese de ladàmine, in su teatru Massimo de Casteddu, ddoe at a èssere s’anteprima de sa de oto editziones de su Babel Film Fèstival, cun sa projetzione de is filmados binchidores de su prèmiu Kentzeboghes 2022: “Sonallus” de Tomaso Mannoni e “Giù con Giuali” de Michela Anedda. In collaboratzione cun su teatru Massimo de Casteddu e s’assòtziu Jazz in Sardigna, a s’agabbu de is projetziones at a cantare su cantautore tabarchinu.

Is ùrtimas duas seradas de sa rassegna s’ant a fàghere in su tzìnema Odissea de Casteddu. Su 26 de mese de ladàmine ddoe at a èssere sa projetzione  de su film “Arbores — La storia perduta degli alberi in Sardegna” de Francesco Bussalai. Su 2 de onniasantu sa projetzione de is filmados L’Ultima Habanera (2021) de Carlo Licheri, Mammaranca de Francesco Piras (2022), Disco Volante de Matteo Incollu (2016), Ausonia (2019) de Giulia Camba e Elisa Meloni.

Sa rassigna s’insertat intre is fainas collaterales de sa de ses editziones de su prèmiu Kentzeboghes chi est sustentadu dae Fondazione Banco di Sardegna, dae sa Regione Autònoma de sa Sardigna cun su patrotzìniu de su Comunu de Casteddu e de sa Tzitade Metropolitana de Casteddu e cun sa collaboratzione de sa Sardegna film commission.

De lèghere

Atualidade

Chenàbura in su Teatru Adrianu de Casteddu espertos de sardu e ladinu, cun una delegatzione chi benit dae su Trentinu Südtirol, si cunfrontant subra...

Cultura

Cumintzant oe in Orane sas ripresas de su film “I fili della memoria. Progetto per un film su Marianna Bussalai”, un’òpera chi tzèlebrat sa...

Cultura

S’apuntamentu est pro su 23 de santandria in su teatru tzitadinu e in direta youtube dae su canale de su cuncursu nòdidu

Cultura

S’initziativa a su presente interessat 4,2 milliones de istudiantes in totu s’istadu italianu, 28.285 iscolas, 350 asilos, 3.939 librerias