Unu carche a s’ischidada, chi pro chi murghet sas bacas sonat a is tres e mesu a de note, in sas dies nòdida puru. E una mirada a su benidore, cun s’isperu de interessare fìgios e nebodes nativos digitales.
Est s’allevamentu de pretzisione chi est pighende pee in Itàlia ue si contant treghentos robot de mungitura, cun sa Sardigna chi faghet de apripista. Sunt una dozina sos impiantos robotizzatos acuistados, cun dinari privadu, dae sos sotzios de sa cooperativa agrìcula Arborea chi in su 2017 at faturadu 166 milliones de èuros.
D’onnia die in s’istabilimentu intrant 560mila litros de late, mescamente vatzinu (90%), collidu in 228 aziendas zootècnicas assotziadas, narat su presidente de Arborea Gianfilippo Contu. Cun sos robots, de fabbricatzione olandesa ue sunt in impreu de una deghina de annos, ”s’allevadore torrat meres de su pròpiu tempus – contat a s’Ansa Michele Zirone – e sa baca andat in mungidura cando sentit sa netzessidade, no in turnos istandard. Apo investidu de meu 250mila èuros duos annos faghet, e apo una crèschida de sa produtzione de su 15%. Unu sèberu de netzessidade: fintzas sos indianos – afirmat – non tenent prus bògiat de s’ischidare in prena note pro mùrghere, e cun s’edade chi andat bògio calidade de su vida. Sunt tzertu chi custu siat su futuru, su cras de sos giòvanos chi gai non depent andare a s’èsteru a fàghere sos pizzaiolos. Depes però cambiare mentalidades: traballas semper totu sa die, ma cun su tablet in manu ue arribbant migliaia de datos de interpretare, fintzas pro prevènnere maladias e evitare gai antibiòticos. Imbeniente passu – annùntziat – sa coghina robotizzati pro istandardizare pastos a proa de veterinàriu”.
