Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Sa Sardigna de “Il muto di Gallura” in su Torino Film Festival

Sa Sardigna est protagonista in sa de 39 editziones de su Torino Film Festival cun “Il muto di Gallura”, s’ùnicu longumetràgiu italianu e sardu intre sos 12 film in cuncursu, acumpangiadu dae sa delegatzione de talentos “Made in Sardigna” e dae sa Sardegna Film Commission de sa Regione Autònoma de sa Sardigna. Su film, diretu dae Matteo Fresi, allegat sa disamistade nàschida in Gaddura in sa metade Otighentos tra sas famìlias Vasa e Mamia, e chi aiat causadu sa morte de prus de 70 persones.

Bastiano Tansu est unu personàgiu bìvidu a beru, surdu e mudu dae sa nàschida, fiat bènnidu maletratadu e aoradu fintzas a cando sa fùria sua e sa mìria prodigiosa sua non fiant devènnidos ùtiles a sa càusa de sa disamistade. Su ligàmene de sàmbene e sa ochisura de su frade Michele, s’acàpiant a unu de sos duos capos fatzione, Pietro Vasa, chi lu fùrriant a su mortore prus tìmidu de totu sa disamistade. S’istadu e sa crèsia las provant totus pro chircare de firmare s’undada de terrore, mentras sas duas fatziones s’ispèrdent pare pare. Cando sa paghe de Ázos determinant sa fine de sa disamistade, Bastiano paret àere agatadu fintzas sa paghe interiore in s’amore currispostu pro sa fìgia de unu pastore. Ma in unu mundu violentu e superstitziosu, chi giai dae pipiu lu cunsideraiat comente fìgiu de su dimòniu, Bastiano non podet èssere assòlvidu e at a andare a s’addòbiu drammàticu cun su destinu suo.

Su film, prodùidu dae Fandango e Rai Tzìnema cun su suportu de sa Fondazione Sardegna Film Commission, est istadu giradu totu in Sardigna, mescamente in sos comunos de Ázos e de Tèmpiu. In sa cumpangia de atores bi sunt Andrea Arcangeli, Marco Bullitta, Giovanni Carroni, Syama Rayner, Aldo Ottobrino, Fulvio Acollis, Nicola Pannellos, Andrea Carroni, Fiorenzo Mattu, Felice Montevino, Roberto Serpi, Francesco Falchetto, Stefano Mereu, Noemi Medas, Adele Armas e Andrea Nicolò Staffa.

Pro promòvere su film sa Sardegna Film Commission, paris cun Fandango e Rai Cinema, at organizadu una mustra fotogràfica cun sas fotos prus bellas tiradas duranre sas iscenas dae Federico Botta.

In sas fotos de Botta, a banda sos paesàgios ispantosos de sa Gaddura, sos interpretes de su film in costùmene donant a sos personàgios populares issoro, una solennidade, tràgica comente in unu diorama etnogràficu de àteros tempos. Sos atores, chi bestint sos bestires de sa traditzione, sunt calados in un’ambiente beru e singulare, in mesu a sas rocas antigas e a sa naturalesa sarda. Su paesàgiu, su cuntestu e sa naturalesa sarda divenint gasi protagonistas, elementos essentziales de unu contu tzinematogràficu chi, mancari sos aspetos legendàrios, afundat sas raighinas in s’istòria.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

De lèghere

Cultura

Chimbanta filmmaker dae totu su mundu in Sardigna pro contare sa vida de Seui. In sa bidda de sa Barbàgia de Seùlu dae lùnis...

Film

Ària de festa b’at in Otieri. Non ca si nch’est acurtziende sa de su Remèdiu ebbia, ma fintzas ca in custos concruos de istiu...

Atualidade

Non b’at possibilidade chi su tema potzat èssere derubricadu. S’allega est in s’agenda ma est beru finamentas chi est un’allega difìtzile. Tantu prus si...

Cultura

Chenàbura chi benit un’eventu de non pèrdere, cun sa projetzione de documentàrios archeològicos suta sos isteddos, in su situ archeològicu de S’Arcu ‘e is...