Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Cando sos mudòngios climàticos peorant sa sicagna



Prima cosa: su tema de su clima no est cosa de nd’allegare a corfos de emoji in sas retes sotziales, mescamente cun sas cariteddas riende·si·nde che arenada. Segunda: su perìodu sicu chi semus bivende no est cosa de nche pònnere in mesu a ammentos de parentes chi nos contant de s’istiu malefadadu de su milli e noighentos (sighit annu cale si siat). Duncas, movende dae ambas chistiones, est pretzisu a nos pregontare cantu sunt determinantes sos cambiamentos climàticos ingendrados dae s’atividade umana in custa sicagna chi a su presente est bisestrende Sardigna. Si sa dimanda non naschet che versu in gara, como b’amus una risposta chi nch’est in intro de un’istùdiu nou, e chi nos podet dare agiudu mannu.

Semus faeddende de unu documentu publicadu dae sa rete de iscientziados de sa World Weather Attribution. Cosa chi est a rodeu fintzas in sa rete e chi calicunu de nois podet àere connòschidu in totinduna, cumpartzidu dae su fìsicu de su clima de su Cnr Antonello Pasini in sa pàgina sua in ue, mancu male, sas arenadas non bi bundant.

E tando? Ite narat custu istùdiu? Comintzemus s’allega contende chi su criu de sa chistione est una chirca chi pertocat sas duas prus ìsulas mannas de su mare Mediterràneu, est a nàrrere sa Sitzìlia e sa Sardigna nostra. Ite est su chi nd’essit a campu? Chi su livellu atuale de sicagna tenet un’agetivu chi non tenet bisòngiu de àteros acrarimentos: “estremu”. A costàgiu de custa classificatzione b’amus unu còdighe: D3. Sena su callentamentu globale custu livellu podiat èssere “grave” ebbia (sas virguleddas bi diant chèrrere finas in ebbia). D2.

Custa classificatzione bastante est? Nono. Ca su chi nos devet pònnere carchi oriolu est chi su callentamentu protzedet sena istorbu e cun crèschidas esponentziales, e chi duncas nche diamus pòdere lòmpere finas a su livellu D4 (diat pòdere bastare unu +0,7 grados de temperadura mesana globale pro bìdere custu efetu deretu in Sitzìlia). Livellu de sicagna “etzetzionale”.

S’istùdiu chi pertocat custas duas ìsulas est de importu in contu de agricultura e de turismu, duos cumpartos cun grandu capatzidade idròvora e cun cunsighèntzias chi issos matessi sufrint pro more de sas medidas de ratzionamentu aprovadas pro parare fronte a sa mèngua de abba. S’allega si nch’allargat a chistiones tècnicas in contu de modalidade de consumu e de irrigatzione (ca custu puru cheret naradu) e a chistiones polìticas chi pòngiant òrdine a sas lòmpidas istiales. Amus giai faeddadu in custu giornale de s’overtourism de sas Baleares ma fintzas de su càrrigu antròpicu chi sufrint sas costeras nostras.

Como, torrende·nche a sa sicagna mera e sìnchera, podimus bìdere chi b’at maneras diferentes pro la caraterizare. Sa prima est sa meteorològica, chi est definida petzi dae sa pagu abba chi ruet dae sas àeras. Sa segunda est sa agrìcula, chi cumbinat sas istimas de sas pretzipitatziones cun s’evapotraspiratzione o mesurende deretu su livellu de umididade in terra. Est craru chi unu contu est a non bi pròere ebbia; aterunu est a b’annànghere su restu. E chi duncas sa sicagna est fintzas peus si su clima callentat de prus custa terra nostra. Custu cheret nàrrere chi, cunforma a su chi fìamus narende a comintzu, de perunu agiudu sunt sas allegas simpres o negatzionistas («sa sicagna bi l’amus àpida semper», o «sa de sos mudòngios climàticos est una fàula pro su business de su green»)

Abarrende firmos in sa netzessidade de acontzare sos tubos chi in Sardigna sunt male postos e chi nch’isperdìtziant su 60% de s’abba de sas digas, est craru chi sas emissiones de C02 dant su contributu issoro alterende su clima e peorende sa situatzione. A nde cherimus faeddare?


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Cultura

Mèrcuris 4 de nadale a is sete de merie in su Teatru Adrianu de Casteddu sa finale de su prèmiu tzinematogràficu Kentzeboghes intregadu a...

Cultura

Otieri archìviat sa de sessantaghimbe editziones de su Prèmiu omònimu de literadura sarda cun una grandu tzerimònia de premiatzione de sos autores. Sa manifestatzione...

Atualidade

Su traballu movet dae s’òpera omònima de Maria Michela Deriu

Atualidade

S'addòbiu de s'assessora Manca cun sos garantes de sos detenudos