Su mese de trìulas in Palma de Mallorca b’at àpidu una pesada manna contra a su turismu massissu chi sunt sufrende in sas Baleares. «Est ora de nàrrere chi bastat– ant naradu sos organizadores de sa protesta chi movet dae sa prataforma “Menys Turisme, Més Vida” –. Cherimus medidas cuncretas pro limitare e minimare su nùmeru de sos turistas e megiorare su benèssere de sa populatzione locale». Sa nova no est colada in custos tretos, si non in carchi arresonu intre sos chi chistionant de su setore. Est ducas de agiudu a cumprèndere su proite de custas protestas.
Su cuntzetu crae est su de su “overtourism”, unu subraturismu chi nch’est a tesu meda dae una sìntesi intre sos nùmeros de sos residentes e sos de sos turistas lòmpidos. In sas Illes Balears b’at pagu prus de unu millione e 100mìgia abitantes partzidos in sas ìsulas de Mallora, Menorca, Eivissa e Formentera. E cantos sunt sos turistas? Sa presidente de sa Comunidade autònoma Marga Prohens, de su Partidu populare (duncas a dereta meda de sos manifestantes) at dèvidu nàrrere – su mese de làmpadas, unu in antis de sa manifestatzione mentovada, chi su nùmeru 20 milliones de turistas a s’annu «no es sostenible».
Òviu chi sa presidente Prohens at naradu in presse in presse chi issa no est contra a su turismu e chi «non cheret demonizada sa prus indùstria manna» de sas ìsulas catalanas. Sos datos mustrados pro la defensare custos sunt: 87% de su produtu internu brutu, 40% de impiegu e prus de 200mìgia postos de traballu. Ma pro sos manifestantes de “Menys Turisme, Mas Vida” tocat a «mudare modellu sòtziu-econòmicu abbandonende custa monocoltura». Sa manifestatzione – cun unos 80 assòtzios e colletivos aderentes a sa prataforma, l’ant cunvocada su 21 de trìulas, in mesu in mesu a s’istiu, «in cherta de ripercussiones internatzionales in sos mercados emissores cun sa punna de fàghere pressiones a sa classe polìtica pro chi, discursos e manovras fraitzas a banda, si interesset de sas rechestas de sa sotziedade».
Est craru chi sa gente chi arribat cun sas naes o cun sos aèreos no est sa matessi gente, cussa emmo demonizada, chi lompet cun sos navios de su disisperu. Ma cantos bi nd’arribat de custa manera? «Tenimus cada die – at naradu Joana Maria Estrany Vallespir, de “SOS Residents” – crotzeras cun mìgias de persones, tenimus unu bolu cada minutu (su modellu de sas Baleares prus e prus bortas bisadu in Regione, ndr); b’at veturas, b’at incuinamentu». Trunchende·la in curtzu, non sunt sas Baleares chi sunt bivende de turismu ma est custu massissu chi nche las est isperdende. Chie si nde gosat de totu custas tzifras?
Sa chistione de sas abitatziones est tzentrale in custa allega. S’afitu o sa còmpora de una domo no est cosa de pònnere in agenda. Sos propietàrios preferint a allogare a sos turistas e custa est cosa chi semus connoschende finas inoghe. Sa Nuova Sardegna at abertu s’editzione sua de su 26 de trìulas iscriende chi «su turismu unfrat sos prejos de sas domos in sas localidades prus getonadas e pro sos residentes est prus chi non complicadu a afitare una domo pro s’annu intreu gastende su dèghidu». Mentovadu s’esèmpiu de s’Alighera, àteru logu “catalanu” e cun sa chistione semper aberta de sos aeroportos (semper bisende a sas Baleares?): dae cue, dae S’Alighera, iscriet sa Nuova, «b’at una fua coca a sa periferia e sas biddas a làcana». In pagas paràulas, traballadores giagarados che cane dae crèsia. Immaginemus·nos ite totu b’acontesset in sas Baleares.
Ma sa de sas abitatziones est petzi una chistione intre àteras chi nos contant de su disacatu de sas Baleares: abba chi mancat, incuinamentu chi creschet, butegas chi serrant pro lassare logu a su franchising e àteru meda. Chistiones chi nos pertocant e chi imponent unos cantos meledos in custa Sardigna chi, emmo, non tenet su matessi Pib turìsticu de sas Baleares, ma chi est bidende unu flussu in crèschida cunforma a sos annos colados e cunforma a àteros logos.
Naturale, est un’allega de nche pònnere in mesu a sa prus generale de sa Sardigna chi cherimus. E chi non cherimus.
–
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018
