Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Sos apòstrofos faddidos in Uk

Sa pelea de s’Apostrophe Protection Society pro chi impresas e giornales non si lu faddant prus

Unu intre sos problemas prus mannos chi atopamus cada borta chi arresonamus de iscritura in sardu, o chi nos ponimus a disponimentu pro sos chi disìgiant de iscrìere curretu, est su de s’atzentu. In sardu Lsc (ma est cosa chi ant seberadu finas sos de is Arrègulas campidanesas) sa règula est fàtzile, ma cheret cumpresa, finas istesiende·si·nche dae sa prassi de sos vocabulàrios chi s’atzentu lu ponent fintzas in sa penùrtima vocale (ma lu faghent pro chi regulemus sa pronùntzia).

A bortas imbetzes nos faddimus s’apòstrofu in sos artìculos indeterminativos pro more de una particularidade derivada dae una diferèntzia cun sa limba chi nos ant impostu, s’italianu. In cussa limba, chi impreamus cada die sende chi est issa s’ufitziale’, sos artìculos sunt “una”, “uno” e “un”. In sardu “un” non bi l’amus, duncas est a bi lu pònnere finas cando sighit una paràula maschile: “un’òmine”.

Ma cheret chi iscamus chi in Uk si lu faddint meda de prus, s’apòstrofu. E custu mancari s’inglesu non siat ufitziale ebbia in terra de Albione. Totu custu mancari siat sa limba chi dòminat su cummèrtziu mundiale. E mancari s’impreu de custu apòstrofu non siat difìtzile. “It’s”, pro nàrrere, est sa contratzione de “it is” e de “it has”. E a s’imbesse “hasn’t” cheret nàrrere “has not”, chi “no at”. Gasi etotu s’apòstrofu cheret postu pro inditare sos raportos de possessu o de apartenèntzia (“John’s car” → “The car of John).

Però b’at chie si lu faddit, comente sos chi lu ponent in intro de su pronùmene personale possessivu “its”. E non semus faeddende de gente comune ebbia ma finamentas impresas e giornales. Su Daily Mirror, in un’artìculu chi annuntziaiat sa serrada de unu grandu nùmeru de butegas de una cadena, iscrieit «See if you’re local is on the list». “If your” o “If you are”?

Pro custu, dae su 2001, est nàschida s’Apostrophe Protection Society cun sa punna de «preservare s’impreu curretu de custu importante, ma abusadu, elementu de puntegiadura». In su situ issoro b’at fintzas una rassigna de faddinas. E in su Facebook cosa issoro est sa matessi cosa, cun immàgines noas chi mustrant cantu sa faddina siat mala a si nche mòrrere.

Cada limba sa rughe sua?


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Atualidade

“Torrare a sa vida pròpia de sas comunidades e a sa solidariedade chi las distinghet pro s’abèrrere cara a s’esternu, gasi de criare oportunidades...

Atualidade

In ocasione de sa chida natzionale de sa Protetzione tzivile in programma in totu Itàlia dae su 6 a su 13 de santugaine cun...

Cultura

Terreni d’Incontro, fèstival de teatru, mùsica, cultura e artes visivas, torrat in Nùgoro pro sa segunda editzione serrende·bi·la como cun sas atividades dedicadas a...

Film

Su Treninu Birde est connotu oe comente mèdiu de trasportu turìsticu chi permitit a sardos e istràngios de iscobèrrere sos corratzos prus cuados e...