Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

S’avanguàrdia ferroviària in Sardigna, galu acapiada a sos casellantes

Nàschida dae s’idea de Elon Musk, s’Hyperloop est su progetu de unu trenu supersònicu chi un’incras at a permìtere de percùrrere in pagos minutos chentinas de mìgias de chilòmetros. Ant a intrare in servìtziu in su 2050, pròpiu cando in Sardigna, a su mancu s’isperat, ant a cumintzare a biagiare sos primos trenos elètricos (e forsis mancu meda lestros).

L’ischimus totus: s’avanguàrdia ferroviària in Sardigna non paret chi siat faghende progressos, antzis, s’impressione est chi siat galu castiende a su passadu, ligada a figuras foras dae su tempus comente cussas de sos casellantes. Sa neghe est de sos passàgios a livellu, chi in sa rete regionale sarda non sunt totus automatizados: calicunu s’agatat fintzas in mesu a propiedades privadas e pro custu tocat a sos meres de sos terrenos a gestire su tràficu.

Sos casellantes de s’Ìsula ant fatu intèndere sa boghe issoro in una protesta fata suta de su Cussìgiu regionale. Segundu Massimiliana Tocco de Filt Cgil, “Sos casellantes sardos pigant 550 èuros netos a su mese pro unu traballu chi los impinnat fintzas 12 oras a sa die, e non tenent mancu sos diritos mìnimos”.

Sos traballadores in totu sunt 24, e traballant in sas tratas ferroviàrias a iscartzamentu reduidu dae Pauli a Ìsili, gestidas dae s’Arst. Segundu Tocco, sunt “traballadores invisìbiles cun unu cuntratu ìbridu e subordinadu”.
In prus, segundu Tocco, “ant a èssere destinados a no esìstere prus ca, tra pagu, s’Arst at a portare a crompimentu s’eletrificatzione de totu sa lìnia, e cando ant a pèrdere su traballu no ant a tènnere mancu deretu a s’indennidade de disocupatzione”.

Sa solutzione est una lege de su 2018, chi previdiat su collocamentu in Arst de sos traballadores, chi però finas a como no est istada fatu”. Sa lege fiat nàschida in sa legisladura colada pro proposta de Eugenio Lai (LeU): “Est una birgòngia chi galu oe sos casellantes figurent comente traballadores subordinados” at naradu su consigieri. Torrende a sa lege, “Arst aiat bandidu sa graduatòria, ma però non est istadu fatu prus nudda”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...