Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Un’àteru Pride in archìviu. Annoas cun sas matessi lanas

colamus in su sedatzu sas cantzones de su discu segadu chi cada annu sunt peus de sos tormentones istiales

Pexels.com, foto tirada dae Markus Spiske

Su Pride de ocannu est in archìviu. Chie bi fiat ischit ite est. Chie non b’est pòdidu andare si lu podet fàghere contare. Como però colamus in su sedatzu sas cantzones de su discu segadu chi cada annu sunt peus de sos tormentones istiales (faghende·li fintzas su pràghere – o su tortu si non cherent – de bi las traduire in sardu sas tontesas issoro).

1) Carrasegare est in freàrgiu. Beru in parte. Su carrasegare lu faghent fintzas in istiu giughende·nche a logos de mare sas pesosas caratzas chi est comente a nche giùghere sas iguanas in Norvègia. Est de custu chi devimus arresonare, de sas traditziones ierriles umiliadas pro cuntentare sos turistas chi – forsis – non semus a tretu de cumbìnchere a si nche bènnere a inoghe in freàrgiu. Sos colores de su Pride non sunt arlechinadas, prus a prestu sos colores de arcu de chelu sunt fintzas sos colores de sa paghe.

2) Pro ite devent isfartzare? Lis amus traduidu “ostentare” a sos chi istentant a cumprèndere chi su Pride est una die pro bogare a campu totu su gosu e sa ditza de chie cheret amare in libertade cando chi est giuigadu die cun die su restu de s’annu intreu.

3) E ma gasi non de nche nd’acurtziare de gente, nche nd’istèsiant! Pro primu cosa b’at de nàrrere chi a su Pride de gente bi nd’andat meda e in medas sunt tzis-gender e eterosessuales. Sos chi si nche cherent istare a tesu est ca non bajulant chi una comunidade, una minoria, potzat manifestare lìbera. Ite est chi nch’istèsiat sa gente?

4) In su Pride b’at paneris e titas in foras! Totu gente chi no andat a mare, sos cummentadores chi non de bìdere (abbaidare) paneris e titas in sa praja, bident (e abbàidant) culos e titas in tv cun fìgios issoro pensende però, abarrende in cara de sa tv, chi potzat èssere peus unu basu intre òmines in “fascia protetta”. Ma poi, cale Pride ant bidu? Cantos culos in foras ant bidu?

5) Eja ma non devent manifestare gasi! In pràtica devent èssere bullizados cada die e cussa die nos devent puru pedire su permissu in contu de bestires, pìngios, trucos, parrucas, colores. E si imbetzes aeremus manifestadu totu cantos pro sos diritos de totus?

6) Non sunt diritos! E chie lu narat? Sos diritos sunt una conchista e in antis de èssere conchistados b’at àpidu chie naraiat “Non sunt diritos!”. Una persone chi non si reconnoschet in s’entidade biològica esteriore non podet àere su diritu a bìvere s’identidade sua in libertade sena èssere discriminadu? Pro gasi, sos diritos non sunt eternos, b’at chie los cheret assachiare a sa prima ocasione: pensemus a s’istrumada e s’autodeterminatzione de sas fèminas.

7) In antis sos diritos sotziales, a pustis nde podimus faeddare? Ma de a beru? Custa est una còntiga de chie – fintzas a manca – no est nemmancu interessadu a sos diritos prenos in contu de cunditziones sotziales, si nono a faeddos. S’esempru de sa Rùssia rivolutzionària diat pòdere bastare in contu de diritos a s’istrumada e a su divòrtziu. Sa rivolutzione de freàrgiu, cunforma a su calendàriu issoro, comintzeit cun sas fèminas de Pedrugradu s’8 de martzu de su 1917. Torrende a sa chistione de su Pride, s’omosessualidade cun sos bolscevicos non fiat prus unu reatu. Sos diritos tziviles podent abèrrere camineras noas pro sos diritos sotziales e sa crèschida de custos podet garantire una prus ampra aplicatzione de sos primos.

8) Ma tando pro ite non b’at un Etero Pride? In tantu su Pride est su Pride, non su Gay Pride. A pustis ite cheret nàrrere a èssere orgolliosos de èssere in majoria? Diamus dèvere èssere orgolliosos, s’in casu, de punnare a fraigare una sotziedade chi non discrìminat. E semper a cue nche torramus: chie est discriminadu, est mègius pro totu cantos si lu manifestat su “pride” suo.


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018. Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – IMPRENTAS 2023-2024 LR 22/2018

De lèghere

Atualidade

“Torrare a sa vida pròpia de sas comunidades e a sa solidariedade chi las distinghet pro s’abèrrere cara a s’esternu, gasi de criare oportunidades...

Atualidade

In ocasione de sa chida natzionale de sa Protetzione tzivile in programma in totu Itàlia dae su 6 a su 13 de santugaine cun...

Cultura

Terreni d’Incontro, fèstival de teatru, mùsica, cultura e artes visivas, torrat in Nùgoro pro sa segunda editzione serrende·bi·la como cun sas atividades dedicadas a...

Film

Su Treninu Birde est connotu oe comente mèdiu de trasportu turìsticu chi permitit a sardos e istràngios de iscobèrrere sos corratzos prus cuados e...