Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Atualidade

Sighit su declinu demogràficu in Sardigna

“Est comente chi totus is abitantes de Santu Pedru, o Dèsulu, s’esserent tramudados foras dae s’Ìsula”. Ismànniat su declinu demogràficu in Sardigna. Is datos Istat sunt istados publicados dae su Crei Acli. “Si registrant prus de 13 mìgia abitantes de mancu, 2650 de is cales sunt emigrados. Si s’agiunghet sa diferèntzia tra is nàschidos e is mortos de ocannu pro su virus corona, imbetzes, est comente chi si siat bènnida a mancare totu sa populatzione de Tèmpiu, o Biddacidru”.

“In un’annu amus pèrdidu 13.396 abitantes” narat su presidente Mauro Carta. Fintzas pro more de su virus Coronas, is mortos sunt istados 18.994, mentras in su 2019 fiant istados 17.003 (+1.991). Su saldu de is nàschidas est negativu (-610). In prus, s’emorragia de sardos, mescamente giòvanos formados e cun un’artu livellu de ispetzializatzione, non s’est firmada: in medas sighint a lassare s’Ìsula privende•dda de is cumpetèntzias chi diant èssere fundamentales pro s’economia sua.

Dae is datos presentados dae s’Istat nde essit a pìgiu chi in su 2020 sa populatzione de sa Sardigna est colada dae 1.611.621 abitantes (791.696 mascros e 819.925 fèminas) a 1.598.225. E in contu de nàschidas? Pro s’Itàlia tocat torrare in segus finas a s’Unidade de Itàlia pro agatare prus pagos pipios nàschidos, e pro sa Sardigna puru su risu est pagu. Est semper pro neghe de su virus Corona, chi no at influidu petzi in is detzessos, ma fintzas in is nàschidas, ismanniende sa tendèntzia a su declinu de populatzione.

“In mèdia, in Sardigna amus pèrdidu belle 1350 abitantes ònnia mese, summende saldu naturale e emigrados — sighit Carta –. Serbit unu càmbiu de passu dae banda de is istitutziones: sunt netzessàrios programmas mirados e progetos innovativos. Nois, cun s’Osservatòriu permanente nostru, amus a ammaniare in is chidas sighentes eventos pro afrontare su tema, cumentzende dae s’istùdiu e dae s’anàlisi de is datos demogràficos, dae is datos Aire cun sa collaboratzione de is vàrios atores locales. Sa punna est sa de agatare solutziones noas a custu problema oramai crònicu”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2020-2021. Lr 22/2018, art. 22
Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018, art. 22

Pro respùndere

Leave a Reply

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.

De lèghere

Cultura

Bentu est sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Su film de su regista de Durgali est istadu presentadu a sa de 79 editziones de...

Atualidade

Non paret chi b’apat coladu bator annos ebbia, ma meda de prus, dae cando sos de su carrabusu de Autodeterminatzione pariant seguros de nche...

Cultura

Su mutetu est una de is formas de cantu tìpicas de sa traditzione poètica de sa Sardigna. A unu tempus su cantu a mutetu...

Cultura

Sa cumpangia teatrale Tedacà arribbat a Sardigna pro torrare a ammaniare s’ispetàculu “Fine pena ora”, sa rapresentatzione noa leada dae su libru omònimu de...