Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Bentu de Salvatore Mereu in sa Mustra de su Tzìnema de Venètzia

At a èssere presentadu durante “Le Giornate degli autori”, sa setzione autònoma in intro de sa Mustra Internatzionale de su Tzìnema de Venètzia, sa pellìcula noa de Salvatore Mereu. Nàschida in s’àmbitu de una collaboratzione de su regista cun su cursu de làurea magistrale in Produtzione Multimediale de s’Universidade de Casteddu, sa pellìcula est prodùida dae sa sotziedade Viacolvento, cun s’agiudu de sa Sardegna Film Commission, cun sa partetzipatzione de una truma de istudiantes impinnados in sas fases de sa traballadura de s’òpera.

Bentu, su film nou de Salvatore Mereu, ùnicu film italianu in sa cumpetitzione internatzionale, duncas at a èssere presentadu in sa setzione autònoma a s’internu de sa Mustra Internatzionale de su Tzìnema de Venètzia. Importante meda pro s’acumprimentu de sa pellìcula at tentu sa partetzipatzione de unu grupu de istudiantes su cursu coordinadu dae Antioco Floris, chi ant partetzipadu in manera ativa a sas fases de realizatzione de su film, dae sa preprodutzione a s’aprontu de s’ambientatzione, finas a sa postproduzione etotu.

“Sa punna de su cursu, e su disìgiu de totus, est su de si mesurare cun su tzìnema – at naradu Mereu – Posca, comente costumat a acontèssere semper, sa didàtica est agabbada e su tzìnema at pigadu su puntu in susu: totus paris nos semus agatados a fàghere unu film mancari sos mèdios a disponimentu non nos diat permìtere de essirr dae is làcanas de s’universidade nostra”.

“Su tentativu nostru de acurtziare su mèdiu, de proare a lu guvernare – ispiegat su regista – assimìgiat meda a su disafiu chi su protagonista de su contu nostru: unu betzu massaju chi peleat cun sa natura pro s’assegurare s’incùngia. Fintzas nois, comente a issu etotu, amus gherradu, mancari totu, cun grandu ànimu pro leare a compimentu su film nostru. Duncas, si deveremus, agatare una fòrmula chi riassumat su sentidu de s’esperièntzia nostra creo chi Bentu siat s’istòria de un’ossessione comente pro su massaju Raffaele est cussu de nde bogare a foras de trigu sa pàgia, in unu tempus sena machinàrios e s’arribu de una trìula a motore podiat èssere saludadu comente su passàgiu de sa nae Rex”.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Atualidade

Est cosa nòdida, a pitzu de sos sardos esistint maicantos istereòripos e logos comunos. Medas faghent a rìere, àteros, sos prus malos, ponent fele,...

Cultura

Su tzìnema de s’Àsia arribat in Sardigna cun una seletzione de in prus de 20 film tra anteprimas italianas e europeas. Dae su 7...

Cultura

Cumentzat dae su Queensland su biàgiu chi at a batire sa rassegna de Visioni Sarde in totu su mundu. Est de importu chi movat dae s’Austràlia una rassegna destinada a promòvere su giòvanu...

Cultura

S’est concruida martis su 21 de onniasantu in sa tzitade belga de Gand sa premiatzione de su Brussels Beer Challenge, unu de sos cuncursos...