Sighi∙nos

Salude, ite ses chirchende?

Cultura

Arte, tres òperas disconnotas de su maistru Mario Delitala

Su Comunu de Patiolla e Casa Falconieri, assòtziu chi dae trinta annos s’òcupat de difùndere s’arte in totu su mundu, inchingiant su progetu de chirca “I luoghi del segno – Mario Delitala, Arte come progetto”.

A pustis de ‘On paper IX – Amor(e)’, chi at batidu in Sardigna s’artista ucràinu famadu in totu su mundu Pavlo Pakov, proponet una mustra subra de su maistru sardu chi in su 1938 aiat bintu su prèmiu pro s’intzisione a sa Biennale de Venètzia. Cun su progetu “I luoghi del segno”, lòmpidu a su de 25 annos suos de atividade, Casa Falconieri sighit a pònnere atentu a s’arte de s’intzisione.

Mario Delitala est cunsideradu tra sos intzisores prus de importu de su ‘900 italianu. Nàschidu in Orane in su 1887 aiat cumentzadu s’atividade sua de artista a solu. Cando aiat mòvidu in Milanu pro fàghere un’àteru traballu, aiat frecuentadu s’iscola de su ‘Corso Superiore di Disegno litografico’. Torradu in Sardigna in su 1911 tenet s’incàrrigu pro realizare vàrias òperas in sos Munitzìpios de Orane e Casteddu. Est a pustis de sa gherra però su perìodu prus de importu pro s’arte de Delitala cun pinturas in su Comunu de Nùgoro e in sa crèsia de Lanusè. Òperas de Delitala s’agatant finas in Enna, Palermo e Trapani.

Delitala in sa carriera sua est istadu fintzas diretore de s’Istitutu de arte de Palermo e ultres a àere bìnchidu su prèmiu a sa Biennale de Venètzia, in su 1935 fiat istadu premiadu cun su ‘Premio della Regina’ in paris cun Stanis Dessy.

“Amus a mustrare tres disìnnios chi Mario Delitala aiat fatu pro sos mosàicos de sa Càmera de Commercio de Tràpani”, sas paràulas de su diretore sientìficu de su Dart Dario Piludu. “Est un’ocasione ùnica pro bìdere sas intzisiones de Mario Delitala cumpresa ‘Aratori’, s’òpera chi aiat bintu su Prèmiu Biennale de Venètzia”, narat s’artista Gabriella Locci, a sa presidèntzia de Casa Falconieri.


Atividade realizada cun su contributu de sa Regione Sardigna – Imprentas 2021-2022. Lr 22/2018, art. 22

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna – IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018, art. 22

De lèghere

Atualidade

“Torrare a sa vida pròpia de sas comunidades e a sa solidariedade chi las distinghet pro s’abèrrere cara a s’esternu, gasi de criare oportunidades...

Atualidade

In ocasione de sa chida natzionale de sa Protetzione tzivile in programma in totu Itàlia dae su 6 a su 13 de santugaine cun...

Cultura

Terreni d’Incontro, fèstival de teatru, mùsica, cultura e artes visivas, torrat in Nùgoro pro sa segunda editzione serrende·bi·la como cun sas atividades dedicadas a...

Film

Su Treninu Birde est connotu oe comente mèdiu de trasportu turìsticu chi permitit a sardos e istràngios de iscobèrrere sos corratzos prus cuados e...